Comisarul european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, cere limitarea cheltuielilor bugetare. Dacă Bucureştiul nu va reacţiona, riscăm amânarea adoptării euro.
Comisia Europeană va lua o serie de măsuri dacă guvernul nu va controla mai eficient cheltuielile şi deficitul bugetar, a declarat, ieri, comisarul european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia. Dacă indicatorii macroeconomici nu vor fi corectaţi, adoptarea euro ar putea fi amânată. „Suntem îngrijoraţi de cifrele furnizate de autorităţile române. (...) Dacă priviţi la evoluţia bugetului general consolidat începând din 2007, cifrele au rămas foarte aproape de 3% din PIB“, a declarat Almunia, citat de Mediafax. Raportul de monitorizare dat publicităţii ieri de CE evidenţiază riscul ca o parte dintre resursele alocate pentru investiţii să aibă altă destinaţie. Banii ar putea ajunge la „cheltuieli curente, aşa cum s-a văzut în trecut, în special pentru acele obiective care par subfinanţate în program, anume compensaţiile pentru angajaţi, transferuri sociale şi subvenţii“. Miză: adoptarea euro Adoptarea monedei europene de către România în termenul stabilit de autorităţi devine discutabilă în cazul în care nu vor fi ajustate deficitele macroeconomice, a declarat ieri Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. „Se impune corecţia mai multor indicatori economici - reducerea cheltuielilor publice şi a deficitelor macroeconomice. Dacă nu se întâmplă acest lucru, posibilitatea aderării României la uniunea monetară devine discutabilă“, a afirmat Idu, citat de Mediafax. Pe de altă parte, Idu a subliniat că termenul de adoptare a monedei europene stabilit de autorităţi este 2014, iar România ar avea timp să adopte măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor. „Este nevoie de politici economice pentru a ne putea atinge obiectivele macroeconomice astfel încât să trecem la euro. Sugestia este ca politica fiscală să fie mai predictibilă, să asigure venituri la buget şi, astfel, deficitul să coboare sub 1%“, a adăugat şeful delegaţiei CE. Se caută soluţii Pentru România, deteriorarea dramatică a indicatorilor macroeconomici coincide cu începutul unei perioade de recesiune în SUA şi cu răspândirea globală a crizei creditelor. Doi dintre indicatorii macroeconomici atrag atenţia investitorilor: un deficit de cont curent şi mai mare decât în anii anteriori, secundat de o inflaţie ieşită din intervalul ţintit de BNR în 2007. Premierul Călin Popescu- Tăriceanu a anunţat ieri că doreşte ca reprezentanţii executivului şi cei ai Băncii Naţionale a României să aibă o întâlnire publică. În cadrul acesteia ar putea fi discutate măsurile necesare pentru a răspunde adecvat unor riscuri generate de criza economică mondială. El i-a cerut ministrului de finanţe, Varujan Vosganian, „să discute cu reprezentanţii BNR despre posibilitatea organizării cât mai curând a unei astfel de întrevederi“, potrivit unui comunicat remis de guvern. REACŢII Se reduc cheltuielile de la buget Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat ieri că va propune guvernului, în perioada următoare, un set de măsuri care vor conduce la o economie de 1-1,5 miliarde euro, cu reducerea deficitului bugetar. „Voi lua toate măsurile pentru a nu depăşi limita de 3% din PIB a deficitului şi chiar pentru a reduce acest deficit“, a spus Vosganian. Ţinta de deficit pentru acest an a fost stabilită la 2,7% din PIB. Rectificarea propusă de Vosganian ar însemna o reducere a cheltuielilor bugetului de stat între 4,2% şi 6,3% din nivelul aprobat de parlament, de 78,8 miliarde lei (aproximativ 24 de miliarde euro). RAPORT Nemulţumirile Comisiei Europene > deficitele bugetare apropiate de limita de 3% prevăzută în Tratatul de la Maastricht > progresele României referitoare la atingerea obiectivului pe termen mediu - deficit bugetar mai mic de 1% până în 2011, nu sunt, în mod clar, suficiente şi sunt concentrate în ultimul an al perioadei > planificarea şi execuţia cheltuielilor publice pe termen mediu > creşterea semnificativă prevăzută a cheltuielilor publice şi structura lor RISCURI Criza economică, tot mai aproape de România Economiile emergente din Europa de Est şi din fosta Uniune Sovietică au avut în ultimii ani o dezvoltare rapidă. Dar vor rezista acestea în faţa răspândirii crizei globale a creditelor şi a posibilei recesiuni din SUA? În pofida unei imagini solide pentru întreaga regiune, economiştii afirmă că sunt riscuri considerabile pentru anumite ţări, fără a le nominaliza însă. „În special ţările Baltice şi Balcanii rămân dependente de capitalurile străine pentru a-şi finanţa deficitele uriaşe ale conturilor curente“, afirmă Neil Shearing, economist la „Capital Economics“, citat de BBC News. Efecte asupra României Va fi afectată şi România? „Sigur. Cum este şi acum afectată“, răspunde Bogdan Baltazar, făcând referire la deprecierea leului. „Poate fi afectată pe calea fluxurilor financiare - oamenii devin mai atenţi la economiile emergente“, explică Baltazar. În ceea ce priveşte situaţia din SUA, el afirmă că economia României ar putea fi influenţată şi de „amărâtul nostru de export“ în perspectiva unei posibile recesiuni în SUA. Aceasta în condiţiile în care firmele din România exportă în Europa, iar cele europene în SUA. Dar Baltazar consideră că SUA nu vor intra în recesiune. „SUA au fundamente economice foarte puternice şi cred că acestea vor prevala“, argumentează el. Directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată, Laurian Lungu, afirmă că „recesiunea din SUA se va propaga. Situaţia devine, pe zi ce trece, mai critică. Acum au început să se vadă efectele şi în Marea Britanie şi se va răspândi şi în Europa“. Ele adaugă însă că România nu ar trebui pusă în aceeaşi „oală“ cu statele baltice. În plus, analistul consideră că deprecierea leului din ultima perioadă ar putea avea ca efect reducerea deficitului de cont curent ca urmare a diminuării importurilor şi a creşterii exporturilor. Chiar dacă nu vede România ferită de efectele crizei internaţionale, Lungu face referire la un scenariu: dacă investitorii percep economia României ca fiind una de perspectivă, atunci dobânzile mari la lei în contextul în care cele din zona euro şi a dolarului american sunt mici, ar putea atrage capitaluri care ar ajuta leul să se întărească. SUA FBI investighează criza creditelor Biroul Federal de Investigaţii (FBI) anchetează 14 companii, pe care le suspectează că ar fi vinovate de izbucnirea crizei creditelor ipotecare cu risc ridicat din SUA, informează BBC News. Numele acestora nu a fost dezvăluit, însă FBI a spus că este vorba despre dezvoltatori imobiliari, creditori şi bănci de investiţii. Oficialii Biroului caută eventuale fraude financiare comise de firme, deoarece consideră că această criză este un pericol pentru economia naţională. De fapt, este un pericol şi pentru economia mondială, deoarece efectele nu au întârziat să apară. FBI a comunicat că în 2007 au fost circa 1.200 de cazuri de fraudă în domeniul ipotecar, spre deosebire de 400 câte au fost în 2006. Biroul va colabora în această anchetă cu regulatorul pieţei financiare din SUA, Securities and Exchange Commission. MAREA BRITANIE Un nou sistem de reguli pentru bănci Trezoreria, Banca Angliei şi Autoritatea de Servicii Finaciare vor putea prelua controlul unei bănci britanice aflate în criză, dacă va fi impus noul set de reguli lansat în dezbatere publică de Alistair Darling, cancelarul Trezoreriei (echivalentul în guvernul britanic al ministrului economiei şi finanţelor în alte guverne - n.r.). Astfel, băncile cu probleme nu vor mai fi tratate ca orice altă companie, deoarece un faliment al unei bănci are efecte puternice asupra întregii economii. Autorităţile vor încerca redresarea băncii, iar în caz de eşec vor avea grijă să acorde despăgubirile necesare într-un timp mult mai scurt. După 12 săptămâni, sistemul va fi propus parlamentului. Majoritatea grupurilor bancare au suferit pierderi uriaşe din cauza plasamentelor în sectorul ipotecar american.