Într-o scurtă, tăioasă și nemiloasă analiză a acordului de la Bruxelles cu Atena, Fondul Monetar Internațional prezice că foarte curând ne vom regăsi în aceeași situație de faliment a Greciei.
Momentul ales a fost perfect. A doua zi după ce Grecia și reprezentanții Zonei Euro au bătut palma asupra acordului, și cu 24 de ore înainte de marea încleștare din Parlamentul de la Atena, pentru adoptarea înțelegerii, Fondul Monetar Internațional a aruncat bomba: acordul nu va funcționa.
Pe patru pagini foarte concise. FMI își reactualizează analiza privind sustenabilitatea datoriei Greciei și face bucățele ideea că Grecia va putea să-și țină promisiunile pe care a fost forțată să le facă pentru a-și ține băncile deschise și a nu părăsi Zona Euro.
Trei concluzii simple pot fi extrase din evaluarea Fondului, apreciază The Guardian:
1. Acordul este o construcție de ghips. Fără tăierea drastică a unei părți din datoriei, Grecia se va afla peste scurt timp într-o situație cel puțin la fel de grea ca cea de acum.
2. Este greu de înțeles cum Fondul ar putea participa la acord, de vreme ce este convins că acesta va eșua.
3. Ruptura dintre Fond și Europa înseamnă că acordul poate eșua chiar și în cazul în care Parlamentul grec votează în favoarea sa.
Nu este prima oară când FMI acționează în acest fel în criza Greciei. O analiză anterioară, mai substanțială, a sustenabilității datoriei țării s-a scurs în presă chiar în zilele premergătoare referendumului din Grecia și a întărit opoziția față de termenii acordului (care erau atunci mult mai puțin draconici). Încă o dată, un moment ales cu grijă de FMI.
Așadar, ce se petrece? Alături de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană, FMI formează Troika care a finanțat ajutoarele pentru Grecia în 2010 și 2012 și este responsabilă cu monitorizarea modului în care Atena respectă cadrul acordului „Bani pentru Reforme”.
De ce FMI acționează într-un mod care încurcă evident ceilalți membri ai Troikăi și amenință să facă acordul caduc? se întreabă ziarul britanic citat.
Răspunsul probabil se află în modul cum funcționează Fondul, care, de la crearea sa, la Bretton Woods, în 1944, poate fi supus veto-ului Statelor Unite. Fondul a avut întotdeauna un director european, însă politica sa este dictată de Trezoreria americană.
În ultimele luni, Statele Unite și-au exprimat neîncrederea față de modul în care Europa tratează criza din Grecia, la început discret, apoi tot mai vocal.
Americanilor le este tot mai greu să-și controleze frustrările față de insistența Europei de a impune politici care și-au dovedit falimentul și pe care Washingtonul le vede ca pe un risc pentru Grecia de a ieși din Zona Euro și de a fi atrasă în sfera de influență a lui Vladimir Putin, scrie The Guardian.
Criticile americane conțin o componentă economică și una geopolitică. Pe scurt, modul american de abordare (ca și în cazul crizei mondiale din 2008) este să pună creșterea economică înaintea reducerii deficitului. Filosofia Washingtonului este de a reporni mai întâi economia și abia apoi de a face ordine în finanțele publice.
Europa, luând ca exemplu Germania, a avut o abordare exact inversă. Însă realitatea arată că modelul american funcționează mai bine.
Dar chiar și așa, Grecia nu ar fi atât de importantă pentru americani dacă nu ar fi văzută ca un membru-cheie al NATO în Estul Mediteranei, o regiune despre care Statele Unite cred că și așa este foarte instabilă.
Administrația Obama crede că Grecia merită mai multă generozitate în schimbul asigurării că nu părăsește Zona Euro.
În plus, Statele Unite au mulți aliați printre celelalte țări neeuropene, membre ale FMI. India, Brazilia și China, toate și-au exprimat neîncrederea în primul ajutor financiar din 2010 și - pe baza analizei sustenabilității datoriei - privesc noul plan ca pe un mod de a-și irosi banii.
Așa cum stau lucrurile acum, este imposibil de conceput ca FMI să fie parte a noului ajutor financiar pentru Grecia, scrie The Guardian. Ar însemna să-și încalce propriile reguli și să meargă împotriva dorinței multora dintre țările sale membre sprijind un plan pe care îl consideră complet greșit.
Problema este dacă, fără sprijinul FMI, acordul se poate aplica. Șeful Trezorerie Statelor Unite, Jack Lew, are programată o întâlnire joi 16 iulie cu ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble, și nu este greu de ghicit ce subiect vor aborda: Obama îndeamnă Europa la realism, cerând o tăiere serioasă din datoria Greciei, pentru a menține intactă Zona Euro.