Cifra de afaceri de cel mult 35.000 euro pe an care le permite IMM-urilor un sistem mai simplu le scoate din ecuaţie pe majoritatea acestora. În plus, măsura creşte riscul comiterii erorilor.
La prima vedere, decizia de miercuri a guvernului de a elimina obligativitatea firmelor mici să plătească un contabil autorizat care să-i ţină contabilitatea şi să-i întocmească bilanţurile pare foarte bună pentru mediul privat. După cum spunea Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, la şedinţa de guvern, prin acestă măsură, se reduc birocraţia din administraţie şi costurile administrative ale agenţilor economici. Guvernul estimează că de o contabilitate simplificată ar putea beneficia 349.000 de firme din România.
O analiză mai atentă arată însă că numărul întreprinderilor care ar putea aplica această facilitate este mult mai mic, câteva zeci de mii, potrivit lui Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Confederaţiilor Patronale (ACPR). Majoritatea IMM-urilor au afaceri mai mari de 35.000 de euro anual, limita care permite ţinerea unei contabilităţi simple. În această categorie s-ar încadra firmele care au venituri de cel mult 450 lei pe o zi lucrătoare. "Sunt suficiente buticuri, chioşcuri, unităţi stradale care vor putea aplica acest sistem simplificat", spune Dan Matei Agathon.
Însă reprezentanţii Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) sunt mai sceptici şi spun că acestă facilitate rămâne inaccesibilă pentru majoritatea covârşitoare a IMM-urilor. "Noi am cerut contabilitate simplificată pentru firmele cu afaceri de până la 100.000 euro. Însă conform deciziei guvernului, vor putea beneficia firmele care nu au activitate, care au bilanţ zero sau cele care au activitate o dată la două luni", susţine Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR.
Activitate responsabilă
Prin modificarea Legii contabilităţii, firmele mici îşi pot ţine singure contabilitatea, cu ajutorul directorului financiar sau cu un absolvent de studii superioare cu profil economic, cu care trebuie să încheie un contract/convenţie civilă.
Unul din riscuri este că întreprinzătorii s-ar putea confrunta cu erori de contabilitate şi ar putea deveni victime ale funcţionarilor Fiscului, încurajând corupţia, avertizează Marin Toma, preşedintele Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR).
El a explicat că, în lipsa unor contabili autorizaţi, controlaţi şi controlabili profesional, va dispărea o măsură de siguranţă. Potrivit şefului CECCAR, oamenii de afaceri ar putea să renunţe la dezvoltarea companiilor, pentru a nu depăşi plafonul cifrei de afaceri care le asigură ţinerea unei contabilităţi simplificate.
El se declară însă convins că lucrurile se vor aşeza, mai ales că ordonanţa de guvern face o delimitare clară între ţinerea contabilităţii, care poate fi făcută de un absolvent, şi întocmirea şi semnarea bilanţurilor contabile.
Numitorul comun ar fi ca o parte din firme să renunţe la colaborarea permanentă cu un contabil şi să prefere ca aceştia doar să-i verifice şi să-i semneze bilanţurile contabile.
"Costurile medii ale unei firme cu contabilul autorizat este de 100-200 lei pe lună.", MARIN TOMA, preşedinte CECCAR
FACILITĂŢI
Soluţiile guvernului pentru IMM-uri
Firmele mici, cu o cifră de afaceri de 35.000 de euro şi active în valoare de până la 35.000 euro înregistrate până la 31 decembrie anul precedent, vor întocmi două situaţii financiare în loc de cinci, vor avea un bilanţ şi un cont de rezultate simplificate, nu vor mai întocmi situaţia fluxurilor de numerar, situaţia modificării capitalului şi notele explicative, a declarat Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor. Aceste entităţi vor aplica un plan de conturi simplificat, care va cuprinde doar 50 de conturi, în loc de aproximativ 400 câte sunt în prezent. În plus, aceste entităţi economice vor putea depune anual bilanţul contabil. Măsurile fac parte din intenţia guvernului de reducere a poverii administrative asupra firmelor mici.