Un reprezentant al Comisarului european pe probleme de energie, Günther Oettinger, a explicat în exclusivitate pentru „Evenimentul zilei” cum funcţionează sistemul de protecţie al UE în cazul tăierilor de gaze ruseşti.
Unul dintre membri staff-ului Comisarului european pe probleme de energie, Günther Oettinger, care a dorit să-şi păstreze anonimantul, a precizat într-un interviu EVZ că, potrivit ultimelor informaţii, „situaţia continuă să se îmbunătăţească” în Europa, după ce mai multe ţări au înregistrat în ultimele zile scăderi al volumului de gaze, în plină iarnă. „Volumul de gaz din Rusia continuă să crească. Situaţia revine la normal în UE. Comisia continuă să monitorizeze însă îndeaproape ţările membre care sunt în „stare de alertă” (Italia şi Polonia) şi e în permanent contact cu acestea şi toate statele membre prin Grupul de coordonare pentru gaz”, a spus sursa citată. Luni, 6 februarie, însă, guvernele italian şi polonez au declarat „stare de alertă” în ţările lor, după ce au înregistrat scăderi în distribuţia de gaze care vin din Rusia. Încă de vineri, de la prânz, de când au început fluctuaţiile volumului de gaze, Comisia Europeană informează ţările membre regulat, prin Grupul de coordonare pentru gaz. „Acesta este platforma prin care se face schimb de informaţii în timp real şi prin care sunt coordonate măsuri luate de statele membre. Astfel, în cazul în care este nevoie, Grupul poate fi convocat şi Comisia Europeană poate sugera măsuri pentru a ajuta un stat membru aflat în dificultate. În Grup sunt reprezentanţi ai ministerelor, ai distribuitorilor de gaze, ai companiilor de gaze. Grupul e un element dintr-un sistem pus la punct după crizele din 2006 şi 2009, care ne face mai bine pregătiţi în caz de întreruperi”, a precizat reprezentantul UE. Cum se ajunge la „stare de alertă” Acesta a explicat în termeni generali şi mecanismul prin care UE reacţionează la aceste fluctuaţii, prin sistemul implementat în urma „crizei gazelor” din 2009. „Prin Regulamentul SOS al UE (legislaţie intrată în vigoare după disputa pe gaz cu Rusia/ Ucraina din 2008-2009), „starea de alertă” este al doilea nivel din trei şi înseamnă că există o deteriorare semnificativă a alimentării, dar că piaţa mai este încă în stare să acopere această întrerupere sau cerere mai mare fără a fi nevoie să apeleze la măsuri în afara ei. Guvernele monitorizează situaţia şi, în caz că lucrurile se înrăutăţesc, pot propune imediat alte măsuri („starea de urgenţă”)”, a precizat reprezentantul Comisiei. În ultimele zile când au fost înregistrate scăderi în distribuţia de gaz, statele membre au fost capabile să acopere volumul lipsă de gaze din Rusia cu gaze din depozite subterane şi pe rute sau distribuitori alternativi. „Într-o astfel de situaţie, e de extremă importanţă ca gazul să circule liber în UE şi ca ţările membre să aibă posibilităţile să cumpere volumul necesar de pe piaţa europeană. Am creat piaţa astfel încât să asigure un flux inversat al gazelor, ceea ce a avut rezultate acum în cazul Poloniei (prin conducta Yamal)”, a spus reprezentantul UE. Bani pentru conducte între România și Ungaria Comisia a co-finanţat legăturile lipsă dintre statele membre şi fluxul invers de gaze. Prin programul de recuperare economică, potrivit datelor puse la dispoziţia EVZ, UE a co-finanţat conducte şi fluxul inversat cu 1.353.733.275 de euro. „Uniunea co-finanţează modificarea tehnică pe conducta Trans-Austria (TAG), pentru a mări capacitatea de transport a gazelor spre terminalul de la Baumgarten, cu 3.317.000 de euro (50% din costuri). Uniunea a co-finanţat cu 14.405.248 de euro (22% din costuri) extinderea sistemului de la graniţa dintre Polonia şi Germania prin extinderea reţelei de gaze poloneze şi a mai co-finanţat montarea a 47 de kilometri de conductă de gaze şi de echipamente conexe între România şi Ungaria. Capacitatea maximă va fi de 1,4 miliarde de metri cubi pe an. Va conecta cei 36 de kilometri de conductă deja existenţi între Horea şi Pecica. Suma alocată este de 16.606.788 de euro, adică 24% din costuri”, a explicat sursa citată. „România nu s-a aliniat complet la regulile pieţei” În ceea ce priveşte piaţa gazelor din România, reprezentantul Comisiei a reamintit de ce a instituţia trimis România la CEDO, în noiembrie anul trecut. „Considerăm că România nu s-a aliniat complet la regulile pieţei de gaze a UE. În termeni clari, Comisia consideră că în România capacitatea fără întrerupere a fluxului inversat (cunoscută şi sub denumirea de „backhaul”) nu se face la toate punctele de legătură. Includerea fluxului inversat este esenţială pentru utilizarea reţelei la capacitatea sa maximă”, a spus funcţionarul din cadrul Comisiei. Pe lângă acestea, în România, distribuitorii de gaze „nu respectă în totalitate condiţiile de transparenţă ale UE”. „Fără informaţii asupra capacităţii reale a sistemului piaţa gazelor nu poate deveni cu adevărat competitivă şi noii intraţi nu pot avea acces la ea”, a adăugat funcţionarul european. (A contribuit Dinu Boboc) CITIȚI ȘI:
- Probleme cu gazele în Europa