Gazprom taie 10% din exportul de gaze către România săptămâna aceasta, după ce a penalizat și alte state europene. UE ar trebui să folosească această situație pentru de a renegocia de pe poziții de forță cu vecinii de la est, spun specialiștii.
Și vineri, Gazprom a tăiat 5% din livrările destinate României. Anterior, gigantul rus a diminuat cu 45% gazul livrat Poloniei și cu 10% exporturile pentru Slovacia. „Rusia n-a făcut altceva decât să ne arate pisica, un avertisment pentru ce s-ar putea întâmpla la iarnă, atunci când consumul crește. România a fost destul de puțin penalizată. Vizate de Rusia au fost în special Polonia și Slovacia, care livrează gaze Ucrainei. Din iunie, aceasta nu mai primește gaze de la Rusia, ci numai prin Polonia, Slovacia și Ungaria, dar față de Ungaria nu s-a luat până acum nicio măsură”, a comentat pentru EVZ Otilia Nuțu, specialist în energie din cadrul Expert Forum.
România se pregătește de export
În contextul sancțiunilor rusești, România ocupă o poziție privilegiată. Studii realizate recent indicau că, în zonă, suntem țara care își poate asigura în cea mai mare parte consumul din producția internă. Potrivit ministrului pentru Energie, Răzvan Nicolescu, producția internă de gaze naturale este în aceste zile dublă față de nivelul consumului. Mai mult, România ar putea ajunge în poziția de a exporta gaze către Republica Moldova, cu care avem interconexiune. „În discuțiile avute cu vecinii noștri le-am comunicat că posibilitatea noastră de a-i ajuta este limitată, cu excepția unui mic ajutor prin conexiunea Iași Ungheni, cu Republica Moldova. Nu putem ajuta Serbia și Bulgaria”, a spus ministrul Nicolescu. Potrivit acestuia, România va ajunge la o rezervă de 2,8 miliarde de metri cubi de gaze, suficientă pentru a asigura consumul pe timpul iernii.
Strategie de urgență
Oficialii români discută de mai mulți ani strategia prin care România ar putea deveni independentă energetic, dar mai ales, ce poate face dacă importurile sunt sistate. De regulă, vara producem mai multe gaze decât consumul. Ceea ce se produce suplimentar se înmagazinează. Pe timp de iarnă, România consumă între 10 și 30% gaze din import. „În cazul în care se sistează importul de gaze, s-a lucrat la definirea unui consumator care ar putea primi mai puțin. De exemplu, combinatele chimice”, a spus Otilia Nuțu. În plus, CET-urile pot funcționa și cu alte tipuri de combustibili, cum ar fi păcura. În curând România ar putea avea însă noi resurse de gaze, cum sunt depozitele din Marea Neagră. „Până se ajunge la exploatare ar trebui însă liberalizate prețurile”, a mai spus specialistul citat.
Șansa de a reașeza relațiile cu Putin
Specialistul Otilia Nuțu explică de ce acest embargo rusesc poate fi o șansă pentru Europa. „Cred că dacă Uniunea Europeană rezistă șantajului rusesc și-și clădește căile pentru interconectarea energetică va fi câștigată pe termen lung. Se vorbește de mai mulți ani de crearea de interconexiuni între țări. Chiar dacă furnizor de gaze va fi tot Gazprom, interconexiunile vor permite țărilor să importe gaz rusesc la aceleași prețuri. De exemplu, dacă o țară primește gaze la un preț mai mic de la Rusia poate exporta către vecini la același preț, iar Rusia nu mai are puterea de a negocia discreționar cu fiecare țară în parte”. Astfel, a detaliat Otilia Nuțu, dacă se creează aceste conexiuni, atunci Rusia nu va mai juca de pe pozițiii de forță, negociind cu fiecare țară în parte, pentru că statul respectiv se va putea alimenta de la vecinii care primesc la prețuri privilegiate. În mod tradițional, Germania a avut parte până acum din partea Rusiei de tarife privilegiate. „UE va funcționa ca o entitate unită și va putea negocia de pe poziții de forță cu Rusia”, a mai spus specialistul.