Angajaţii români disponibilizaţi în plină criză pot primi salarii compensatorii dacă au muncit legal cel puţin doi ani în Regatul Unit.
Angajaţii români care au lucrat legal în Marea Britanie cel puţin doi ani au dreptul la plăţi com pensatorii de la angajatorul care-i disponibilizează în această perioadă de criză economică.
Aşa atrage atenţia ataşatul pe probleme de muncă al Ambasadei României la Londra, care a transmis autorităţilor române un document ce conţine o serie de sfaturi bune de urmat de către conaţionalii noştri aflaţi la muncă în Regatul Unit.
Astfel, angajaţii români trebuie să ştie că legislaţia britanică îl obligă pe patronul care face disponibilizări la plata unor sume compensatorii minime - care pleacă de la aproape 450 de euro, pentru angajaţii mai tineri de 22 de ani, şi pot ajunge până la 13.500 de euro, în cazul angajaţilor care au îm plinit 61 de ani. Dacă angajatorii se află în insolvenţă sau în incapacitate de plată, sa lariaţii pot cere plăţile compensatorii de la Serviciile de Insol venţă ale statului.
Protecţia, garantată de stat
Concret, în Regatul Unit, nivelul plăţilor com pensatorii se calculează în func ţie de vârsta şi de salariul fostului angajat, dar şi de durata contractului de muncă. Însă, statul britanic stabileşte prin lege doar sumele minime pe care angajaţii dis ponibilizaţi trebuie să le primească. Ceea ce înseamnă că patronii cu dare de mână le pot oferi foştilor salariaţi şi sume mai mari.
Totuşi, plăţile compensatorii care trec de 30.000 de lire sterline (aproximativ 35.000 de euro) vor fi impozitate. Dacă patronul refuză să plătească aceste compensaţii, angajaţii se pot adresa Tribunalelor de Muncă.
Diplomaţii români atrag a - tenţia că există şi o serie de categorii de angajaţi care nu au dreptul la plăţi compensatorii. Este vorba despre lucrătorii casnici, despre cei angajaţi în gospodăria unor membri de familie, despre pescarii plă tiţi în natură, funcţionarii publici, membrii forţelor armate sau despre personalul Camerei Lorzilor şi Camerei Comunelor din Parlamentul britanic.
Acestora li se adaugă a numite categorii de ucenici, cei cu contracte pe perioadă determinată, încheiate înainte de 1 octombrie 2002, dar şi angajaţii unui guvern străin cărora le este aplicabilă legislaţia britanică.
Preaviz pe banii patronului
La fel ca şi angajatorii români, patronii din Anglia pot face reduceri de personal din cauza crizei, dar sunt obligaţi să notifice acest lucru din timp. Pe lângă sumele compensatorii, ei trebuie să le acorde foştilor salariaţi o perioadă minimă de preaviz, cuprinsă între o săptămână şi un an, în funcţie de vechimea în mun că a acestora din urmă.
În unele cazuri, angajaţii pot să nu mai vină la muncă în preaviz, plătiţi fiind. După concediere, angajaţii trebuie să mai primească salariile restante şi banii pe concediul de odihnă neefectuat.
În cazul în care acceptă ofertele alternative de mun că ale angajatorului, salariaţii beneficiază de o perioadă de probă de o lună pentru a se decide dacă le convine jobul sau solicită plăţile compensatorii. Patronii sunt, de asemenea, obligaţi să-i selecteze o biectiv pe an gajaţii care urmează să fie concediaţi.
„Salariile compensatorii trebuie plătite automat angajaţilor concediaţi (...). Dacă angajatorul refuză, se poate face plângere în faţa Tribunalelor de Muncă.“, Ambasada României la Londra
GARANTATE DE STAT
Plăţi minime pentru şomajul tehnic
Şi angajaţii români trimişi în şomaj tehnic de patronii britanici au o serie de drepturi, mult mai „avantajoase” decât cele garantate de legislaţia din România.
Astfel, potrivit oficialilor misiunii diplomatice a ţării noastre la Londra, angajatorii britanici pot dispune întreruperea temporară a activităţii sau reducerea numărului de ore de muncă, pe fondul crizei. În această perioadă însă, angajaţii primesc, de cele mai multe ori, acelaşi salariu, chiar dacă nu lucrează.
„Contractele de muncă pot conţine şi prevederi care permit întreruperea activităţii fără plata drepturilor salariale, situaţie în care angajaţii primesc, totuşi, plăţi minime garantate (Guarantee Pay)”, susţin oficialii români.
Aceste plăţi pot fi făcute pentru o perioadă de maximum cinci zile de întrerupere a ac tivităţii, timp de trei luni. Iar suma maximă oferită de angajator e de aproape 123 de euro pentru cele cinci zile nelucrate. E drept că, în anumite situaţii, contractele de muncă pot prevedea acordarea unor sume mai mari, fără a depăşi însă tariful orar plătit în mod obişnuit.
Salariaţii care vor să beneficieze de aceşti bani trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, se arată în documentul ambasadei. Astfel, aceştia trebuie să fi lucrat continuu, pentru cel puţin o lună, la actualul patron, să fie disponibili pentru muncă şi să nu refuze nicio o altă ofertă alternativă de muncă, inclusiv activităţi care nu sunt specificate în contractul de muncă. Autorităţile britanice nu oferă însă aceste plăţi minime dacă întreruperea ac tivităţii a fost cauzată de o grevă, avertizează diplomaţii.
123 de euro este suma minimă garantată de stat pentru cinci zile de şomaj tehnic neplătit