Felix Bănilă a plecat de la conducerea DIICOT la fel de anonim cum a și venit la conducerea acestei structuri. Nu a apucat să își facă un nume, iar puținele ieșiri publice pe care le-a avut, chiar dacă un dosar precum cel de la Caracal era o oportunitate de mediatizare a muncii anchetatorilor anti-mafia, au fost aspru criticate.
Asta poate și pentru că dosarul Monstrului din Caracal este unul care a crescut mult așteptările românilor de la autorități și ar fi trebuit instrumentat, din punctul de vedere al comunicării, ca să recâștige încrederea oamenilor în instituții.
Totuși, nu pot să nu remarc faptul că Felix Bănilă s-a dovedit în finalul mandatului său la comanda DIICOT un deslușitor mai abil al chichițelor politicii românești decât mulți dintre cei care ne dăm cu părerea pe această temă la televizor.
Demisia i-a fost cerută de președintele Klaus Iohannis, când a spus, luni, ” Ce s-a întâmplat în ultimele zile cu una dintre familiile victimelor de la Caracal este un exemplu de așa nu!. Este extrem de grav că cei care conduc instituții ale statului român girează astfel de comportamente, prin care potențialii infractori sunt tratați cu blândețe, cu mănuși, iar victimele sunt tratate cu duritate și cu agresivitate. (...) Doar că, sub conducerea domnului Bănilă, acest lucru nu s-a întâmplat, iar ancheta continuă să genereze semne de întrebare majore. Modul în care s-au desfășurat lucrurile până acum nu face decât să ridice suspiciuni și să accentueze lipsa de încredere a oamenilor în autorități, iar o astfel de abordare nu poate duce decât la rezultate proaste. Așadar, îi cer domnului Felix Bănilă, procuror șef la DIICOT, să își înainteze imediat demisia din funcția de procuror șef al DIICOT”.
Bănilă a înțeles că nu se pornea un război între DIICOT și Președinție, ci unul între DIICOT și candidatul la Președinție. Cazul Caracal are un imens capital politic pe care, deocamdată nu îl exploatează nimeni, cu excepția lui Alexandru Cumpănașu. Pentru oamenii atenți la acest dosar, DIICOT nu este ”cavalerul cu armură albă”, ci, dimpotrivă, ținta criticilor celor care-și doresc o rezolvare cât mai rapidă a puzzle-ului presărat cu oase de copii.
Amorțit de supremația din sondajele de opinie, președintele avea în lupta cu șeful DIICOT o oportunitate de a ieși în arenă și cu altceva decât cereri repetate de demisie către ocupanții Palatului Victoria și este clar că nu l-ar fi ”slăbit” pe procurorul-șef din atacuri. Antipatic publicului larg, luat la țintă de un candidat puternic, Bănilă probabil a mai observat un lucru: nu are aliați.
Prin demisia lui Nicolae Moga de la conducerea Ministerului de Interne (la două zile după descoperirea ororii și la cinci de la numirea în funcție) și demiterea șefului Poliției Române au ”scos”, practic, Guvernul din ringul reproșurilor pentru ce s-a petrecut la Caracal și Craiova. E greu de crezut că acum, când pentru moțiunea de cenzură PSD numără fiecare vot, se apuca Guvernul să îl apere pe Felix Bănilă.
Mai mult, o astfel de apărare, dacă ar fi fost posibilă politic, trebuia făcută prin intermediul Ministerului Justiției. Aici e Ana Birchall care ”e aici” doar prin amabilitatea lui Klaus Iohannis care, pentru a semna decretul de demitere, așteaptă să primească motivarea Curții Constituționale, să o citească ”pe îndelete” și abia apoi să acționeze.
Putea Ana Birchall, când fotoliul ei se sprijină pe stiloul președintelui, să sară într-o luptă de dragul lui Felix Bănilă? Sigur nu! Șeful DIICOT a mai avut consultări, după ce i s-a cerut demisia, cu procurorul general Bogdan Licu, dar și acesta e interimar, lipsit de ”vlagă publică”, așa că Licu pare mai degrabă un bun partener pe al cărui umăr să plângi, decât un aliat în luptă. Așa că lui Felix Bănilă nu i-a mai rămas decât să facă gestul pe care Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr nu l-au făcut atunci când li s-a cerut demisia.
Citez din comunicatul dat de șeful DIICOT după ce și-a depus cererea de demisie la Ministerul Justiției: ” Dacă aș rămâne în funcție, aș risca să antrenez direcția într-un conflict care, pe termen mediu și lung, nu ar putea avea efecte pozitive nici pentru mine și nici pentru D.I.I.C.O.T.”
PS: Înainte de acest act, Felix Bănilă a mai făcut un gest interesant: a cerut CSM încetarea delegării procurorului Oana Schmidt-Hăineală, adjuncta sa la DIICOT. Fosta membră a CSM este unul dintre cei trei procurori care au semnat pentru amenda de 5.000 de lei luată de mama Luizei Melencu, pentru că a refuzat să dea probe de ADN. Act descris perfect de președinte ca un ”exemplu de așa nu!” Cererea lui Bănilă demonstrează că nu el a girat straniul abuz.