Administratorul activelor de 4 miliarde de euro nu a ezitat să se lupte cu statul român, cel care l-a angajat, dacă interesele lor nu au fost comune.
Autorităţile române sunt presate de FMI să aducă manageri din sectorul privat la unele dintre marile companii deţinute.
Deocamdată, singurul exemplu pe care îl avem în România despre ce înseamnă management privat la o societate de stat ar fi dat de Franklin Templeton, care în septembrie 2010 a preluat în administrare Fondul Proprietatea (FP), cu active de 4 miliarde euro şi unde Ministerul Finanţelor încă mai deţine 36,8% din acţiuni.
Franklin Templeton (FT) administrează active în valoare de peste 670 miliarde dolari, la nivel global, având peste 60 de ani experienţă în domeniu.
Planuri divergente
Ce a făcut de la preluarea mandatului de administrator? Reprezentanţii FT spun că, în primul rând, au reuşit să listeze Fondul la BVB într-un timp foarte scurt, de 3 luni de la preluarea mandatului, "ceea ce managementul precedent nu a reuşit".
Preţul acţiunilor FP a crescut cu 20% după listare faţă de preţul mediu la care se realizau tranzacţiile pe piaţa gri înainte de listare (25 ianuarie). În plus, Fondul a atras un număr semnificativ de investitori. De exemplu, acum există 125 de investitori instituţionali străini, care deţin 20,4% din capitalul social al Fondului (faţă de 13,6%, înaintea listării).
Totodată, compania de management nu a ezitat să atace în instanţă deciziile luate de Ministerul Economiei, ca acţionar majoritar la unele dintre cele mai importante companii din portofoliul Fondului. Un exemplu este decizia ca Romgaz să doneze bani la stat. De asemenea, "o realizare majoră", spune FT, a fost aceea de a bloca proiectul guvernului de a înfiinţa cei doi "campioni energetici", planul alternativ al FT fiind listarea Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
În România, Franklin Templeton este condusă de polonezul Greg Konieczny, care, potrivit informaţiilor vehiculate în presă, ar avea un venit net lunar de 145.000 lei (35.000 euro). Până în decembrie, FT a încasat un comision de administrare de circa 4 milioane euro, iar în 2011 ar putea lua circa 9 milioane euro, la capitalizarea actuală a FP.
ALEGERE
Manageri străini versus "boieri"
În umbra celor de la FMI, autorităţile, cu preşedintele Traian Băsescu (foto) în frunte, au început să-i arate tot mai mult cu degetul pe directorii firmelor de stat, acuzaţi de dezastrul pe care îl aduc la buget.
Momentul, unul "nefericit"
Preşedintele i-a numit, mai nou, "boierii-baroni" ai economiei româneşti. Soluţia salvatoare sugerată de cei de la FMI este numirea unor manageri privaţi, selectaţi de o companie internaţională de resurse umane. Anul acesta ar putea avea manageri privaţi companiile Tarom sau CFR Marfă, conform FMI. În total, soluţia se doreşte a fi aplicată la cele mai mari 30-40 de companii de stat.
Reprezentanţii Franklin Templeton (FT) ne-au declarat că un astfel de demers este "salutar", printre beneficiile pe care le-ar putea aduce fiind creşterea gradului de transparenţă, a eficienţei şi profitabilităţii acestor companii. "Principalele probleme pe care le-am observat la unele dintre companiile din portofoliu au fost managementul deficient şi practicile de guvernanţă corporativă, cu impact negativ asupra eficienţei şi profitabilităţii", susţin reprezentanţii FT.
La rândul său, Răzvan Orăşanu, fost preşedinte al AVAS, spune că avantajele numirii unor echipe de directori aduşi din mediul privat la companiile de stat ar fi importante. De pildă, "sifonarea fondurilor din companiile de stat ar deveni foarte dificilă, pentru că un manager profesionist nu îşi va prelua mandatul până nu va şti clar ce i se cere".
O sarcină foarte dificilă a noilor manageri va fi şi aceea de a compara situaţia din scripte a activelor cu cea reală. Pe de altă parte, alţi analişti din piaţă spun că momentul este unul "nefericit", întrucât se apropie anul electoral 2012, când nevoia de bani este maximă şi se merge pe principiul "după noi, potopul".