Un an agricol bun, continuarea reformelor, dar şi revizuirea structurii coşului de consum pot tempera creşterile de preţuri, consideră guvernatorul BNR.
Pentru acest an, Banca Naţională (BNR) nu mai crede în atingerea ţintei de inflaţie şi a recunoscut acest lucru ieri, odată cu creştere prognozei de scumpiri la 5,1%, de la 3,6%, cât era în februarie. Noua estimare implică depăşirea cu peste un punct a ţintei de 3% plus/minus un punct procentual.
Analistul financiar Lucian Isar consideră că, prin noua prognoză, BNR este în sfârşit de acord cu opiniile specialiştilor independenţi care susţin că BNR va rata ţinta. "Din păcate, avem şi inflaţie mare, şi creştere economică aproape de zero", spune analistul. 2011 ar fi al cincilea an consecutiv în care BNR ratează ţinta de inflaţie.
Prognoza BNR nu include însă eventuale majorări ale preţului la energie şi gaze, vehiculate în ultima vreme. "Noi introducem în calendarul nostru ceea ce este cert. Datele care sunt incerte, cu toate că apar din textul discuţiilor, nu au fost introduse", spune Isărescu. Asta înseamnă că, dacă vor fi liberalizate preţurile la energie, in flaţia poate creşte chiar mai mult faţă de anticipările BNR.
ING Bank are o prognoză de inflaţie uşor sub 6% pentru 2011, a spus Vlad Muscalu, economist al băncii, pentru EVZ.
Ce ar ajuta la scăderea preţurilor D
eşi creşterea preţurilor a ieşit de mult "din grafic", inflaţia anuală din martie fiind de 8,01%, guvernatorul spune că se putea şi mai rău. "Aprecierea nominală a leului faţă de dolar a fost substanţială şi a atenuat în mare măsură şocuri mai mari pe piaţa combustibililor, însă nu avem date că suntem în situaţia unei aprecieri de durată", a spus şeful BNR.
Muscalu este de părere că, în a doua jumătate a anului, am putea vedea un leu mai slab. Inflaţia ar putea scădea, dar şi comenzile de pe piaţa externă pentru exportatori, deci BNR nu va mai fi interesată să întărească leul.
Un an agricol bun şi, în general, creşterea producţiei interne pot influenţa însă benefic evoluţia preţurilor. "Dacă aveam o producţie internă mai mare şi o situaţie a stocurilor funcţională, probabil că inflaţia se atenua. Producţia internă a început să contrabalanseze şocurile externe", a spus, ieri, Isărescu.
În plus, majorarea preţurilor nu este doar rezultatul structurii economiei şi al presiunilor inflaţioniste externe, ci şi al inadvertenţelor statistice.
Refacerea structurii coşului de consum ar putea conduce la scăderea inflaţiei. În prezent, România are cea mai mare pondere în coşul de consum a alimentelor, care s-au scumpit cel mai mult în ultimul timp, raportat la alte state din zonă. Or, spune Isărescu, de ce să credem că românii mănâncă mai mult decât bulgarii, de exemplu.