EVZ continuă incursiunea în hiper și supermarketurile românești, pentru a vedea cu ochii noștri cât de prezente sunt la raft alimentele produse local. Astăzi vă prezentăm ce am constatat în magazinele Lidl
Un producător important de lactate cu care EVZ a stat de vorbă ne-a zis, la un moment dat, mai în glumă, mai în serios: „Economia României se poate împărţi în era ante-Lidl și post-Lidl”. Lanţul nemţesc de tip discount a intrat pe piaţa din România în 2011, prin preluarea reţelei Plus Discount, iar anul acesta a ajuns la circa 200 de magazine în toată ţara. Chiar dacă și-a făcut apariţia în peisaj cu întârziere faţă de alte reţele de retail, a reușit anul trecut să ocupe locul trei în topul comercianţilor la cifra de afaceri, după Kaufland și Carrefour.
În top 10 importatori
Strategia lor de afaceri a fost diferită, bazându-se pe mărcile private proprii, produse într-un singur loc pentru mai multe ţări sau chiar pentru toată reţeaua, ceea ce le-a permis să asigure preţuri mai mici. Așa a ajuns, anul trecut, al zecelea cel mai mare importator din România, aducând de pe alte pieţe produse cu o valoare de aproape o jumătate de miliard de euro. Compania a explicat că ei importă direct, nu prin intermediari, de aceea și figurează în top.
În timp ce rafturile lor sunt pline de produse din import, producătorii români se plâng că nu au loc în marile reţele de comerţ. În acest război, a intervenit Parlamentul, care îi va obliga pe toţi marii comercianţi ca, din 15 ianuarie, să aibă minimum 51% din produsele de patiserie, lactate, din carnea proaspătă, miere, legume și fructe achiziţionate de pe „lanţul scurt de aprovizionare”. Adică, în viziunea parlamentarilor, „românești”. Cum termenul se apropie, am vrut să verificăm acum care este prezenţa alimentelor românești în Lidl.
Mere poloneze cu etichetă românească
Am făcut cercetarea în două magazine: unul din București și unul din Otopeni. Să începem cu cel din Capitală, unde ne-am oprit întâi la raionul de fructe. Merele poloneze, ambalate în pungi de câte 2 kilograme, au loc de cinste și sunt cele mai ieftine. Am avut însă o problemă: cutiile de carton negru pline cu mere poloneze aveau deasupra două etichete, una cu Polonia, alta cu România, inclusiv cu steguleţ. Ambele etichete aveau același preţ – 4,44 lei/ punga. Am căutat în maldărul de pungi măcar una pe care să scrie România și nu am găsit, așa că am rugat un angajat să ne ajute. După o scotoceală sumară și dat cutii deoparte, angajatul a zis că s-au terminat, apoi a înlăturat eticheta de România. Polonia a fost, anul trecut, cel mai mare producător din UE de mere, în timp de România a ocupat abia locul 6, conform Eurostat. Fermierii români s-au plâns mereu de concurenţa acerbă, cu preţuri derizorii, pe care le-o fac concurenţii lor polonezi. Comparativ, cele patru soiuri de mere românești prezente la raft costau de la 2,99 lei la 5,99 lei/kg.
Alte fructe românești nu am mai văzut, cu excepţia nucilor. Oferta de legume autohtone prezentă este cea de sezon: rădăcinoase (ţelină, păstârnac, pătrunjel), varză albă și roșie, sfeclă, morcovi vrac, ceapă galbenă și ridichi negre. Ridichile roșii nu erau de la noi, deși avem producţie, ci aduse din Italia, la fel ca legăturile de morcov. Usturoi nu am găsit decât chinezesc, iar ceapa roșie era din Olanda. În rest, tot ce înseamnă roșii, ardei, castraveţi a fost adus din import, pentru că noi nu mai producem.
Miere din afara UE
Ne-am mai uitat de curiozitate la făina albă, care e „din UE”, iar mălaiul, la fel. La solicitarea noastră, reprezentanţii Lidl ne-au declarat că „făina și mălaiul sunt produse în mod exclusiv în România”. Miere românească 100% nu am găsit decât un fel, de floarea-soarelui. Celelalte trei sortimente sunt realizate dintrun „amestec de miere din UE și din afara UE”, după cum indică eticheta.
Lidl în cifre (2015)
● cotă de piaţă: 5%
● cifră de afaceri: 4,7 miliarde lei
● profit net: 171,9 milioane lei
● salariaţi: 3.771 Sursa: Ministerul Finanţelor, PMR Consulting
Cine ne face concurență la brânzeturi
Ne-am continuat cercetarea la rafturile cu produse din lapte.
Dacă vreţi telemea, din cele șapte feluri pe care leam găsit în magazinul din București în care am derulat micul studiu, șase sunt sub marca proprie, din care trei sunt românești, iar trei bulgărești. Cel de-al șaptelea fel e făcut în Germania.
La raionul de lactate de la magazinul din Otopeni, oferta de cașcaval, după numărătoarea noastră, includea 12 sortimente produse în Polonia, 7 în Germania și doar 2 în România. Pachetele Pilos (marca proprie) de brânză proaspătă de vaci, de 275 de grame, sunt toate de la polonezi. Iaurtul, chefirul și sana sunt însă produse aproape numai în România, la fel și laptele. Singurul fel de ouă găsit era, de asemenea, românesc. Carnea proaspătă de pui, porc și vită provine, cu excepţia câtorva sortimente din Germania, doar de la producători autohtoni. Carnea de curcan provine din Italia.
Încheiem turneul la pâine. Doar două feluri sunt proaspete, restul sunt din aluat congelat. „Pentru brutăria Lidl, avem furnizori atât din România, cât și din alte ţări, în funcţie de specificul fiecărui produs”, ne-a transmis compania, care nu ne-a precizat și cât provine din import.
Citiți în ediția de luni următorul episod al campaniei „Produs în România”, despre Mega Image