Au intrat pe piaţa românească în 2005 și au ajuns să deţină cea mai mare cotă din comerţul modern cu dominantă alimentară. Vorbim despre hipermarketurile Kaufl and, unde EVZ și-a continuat seria cercetărilor, pentru a descoperi cât sunt de prezente la raft produsele realizate pe plan local
Campania a pornit din nevoia de a vedea cu ochii noștri realitatea din teren, dat fiind că producătorii români s-au plâns de accesul dificil în marile lanţuri de retail.
Important de precizat este că retailerul Kaufland face parte din același grup german - Schwarz Group - cu Lidl, al treilea clasat pe această piaţă după cifra de afaceri realizată în România. Între ei doi se află, pe poziţia a doua, reţeaua franceză Carrefour. Cota de piaţă a reţelei de hipermarketuri Kaufland a crescut având la bază o politică de discount, dar și dezvoltarea în orașele din provincie. Ultimul magazin a fost inaugurat ieri, în Codlea, judeţul Brașov, un oraș de doar 20.000 de locuitori. Astfel, reţeaua nemţilor a ajuns la 112 unităţi.
Politica de expansiune arată clar că românii sunt tot mai atrași de cumpărăturile făcute în super și hipermarketuri. Acest lucru se vede și în rezultatele financiare. Kaufland România a reușit anul trecut performanţa de a depăși pragul de două miliarde de euro la cifra de afaceri, în creștere cu circa 15% faţă de 2014. În același timp, profitul net a urcat cu aproape 60%. Kaufland este, de câţiva ani, cel mai mare angajator la nivel naţional, având acum circa 16.000 de salariaţi, pe poziţia secundă urcând, după achiziţia Billa, retailerul francez Carrefour.
Așadar, cât de prezente sunt produsele românești în cel mai puternic lanţ de retail? Cercetările din magazinul Kaufland ales, unul din București, ne-a scos la iveală lucruri interesante, plăcute și mai puţin plăcute.
Porcul din Germania, un concurent puternic
Ce ne-a atras cel mai mult atenţia a fost carnea de porc adusă din Germania, care concura serios cu cea românească. În condiţiile în care românii sunt mari consumatori de carne de porc, iar consumul va exploda de Sărbători, în galantarele acestui magazin am descoperit destul de multe feluri nemţești. Poate erau mai multe, dar nu toate etichetele ne-au permis să vedem originea cărnii, iar pe vânzătoare nu am putut să o deranjăm prea mult. Astfel, cotletul de porc fără os era de la animal „născut, crescut, sacrificat” în Germania. Mai mult, spata de porc fără os, în varianta nemţească, costa 11,99 lei pe kilogram, în timp ce același sortiment luat de la producători români, sub brandul „Ţara mea”, costa 16,49 lei pe kilogram. Cel care se vindea cel mai bine era, evident, cel mai ieftin.
Carnea tocată ambalată de porc era „produsă în România”, însă originea cărnii era Germania. Carnea tocată în amestec porc-vită era o combinaţie: porcul din Germania, vita din România. Intru în vorbă cu un domn mai în vârstă, îl întreb dacă citește de regulă etichetele. Îi arăt cutia cu carne amestec, își pune ochelarii pe nas și zice, râzând: „Prietenia românogermană. Daţi încoace cutia!”. Pulpele de porc întregi, ambalate în saci, aveau un preţ de 6,99 lei pe kilogram la reducere, însă erau aduse din Polonia. Dacă vreţi spată cu os, tot bucată mare, de vreo 10 kilograme, să știţi că e din Germania, iar preţul era de 6,65 lei. În rest, dacă vorbim de pui, vită sau oaie, totul era de provenienţă locală. Foarte prezentă erau variantele, în general mai ieftine, cu eticheta „Ţara mea. Produs în România” şi îndemnul „Ajutaţi fermele românești!”. Ouăle erau toate românești.
Produsele congelate de patiserie sau panificație sunt din România, Germania, Belgia sau Polonia. Pâinea proaspătă e toată făcută în România, chiar şi de producători mai mici.
Importuri egale la preţ
La legume și fructe, oferta este limitată, la fel ca cea a producătorilor noștri. Există însă produse care ar fi putut fi românești, cum este de pildă ţelina rădăcină, care era adusă din Olanda, la fel ca ceapa roșie. Usturoiul vrac este din Spania, mai ieftin decât cel chinezesc, la plasă. Varza albă din România, mai mică, costa 0,89 lei/ kg, iar cea din Polonia, mai mare, avea tot același preţ. Morcovul românesc, la pungă, costa 1,69 lei, iar lângă el era cel din Olanda, cu 20 de bani mai ieftin. Legăturile de mărar și pătrunjel verde erau din Turcia, ceea ce m-a uimit, însă spanacul verde sau rucola erau locale.
Kaufland în cifre (2015)
● Cifra de afaceri: 9,17 miliarde lei
● Profit net: 648,9 milioane lei
● Angajaţi: 13.263
Sursa: Ministerul Finanţelor
Micii producători îşi leagă imaginea de tricolor
Potrivit informaţiilor primite de la Kaufland România, compania a dezvoltat proiectul Cooperativa „Ţara mea” alături de Federația Agrostar și Ministerul Agriculturii. Prin această marcă proprie, se oferă produse tradiționale de la peste 200 de fermieri din România.
Chiar și sortimente de pâine, făină și mălai sunt sub această marcă. Am citit, de curiozitate, mesajul înscris pe ambalajul unei pâini: vorbește despre grâul crescut liber, sub razele soarelui, în Oltenia, despre morile muntenești și plămădeala din Ardeal, deci împacă pe toată lumea. „Săţioasă, veselă și ușoară, pâinea noastră românească este hrană și dragoste de viaţă”, este finalul mesajului.
Am văzut la raft și producători mai mici, neconsacraţi, care încearcă să se dezvolte, chiar dacă preţul de la raft pentru ei nu e neapărat cel mai mic. Dacă vorbim de făină albă, cel mai ieftin sortiment, de departe, este marca proprie Kaufland, care se laudă însă pe ambalaj cu steagul României. Faptul că apetitul consumatorilor pentru produsele locale e tot mai mare se vede și în felul în care se promovează producătorii mai mici, dar și cei „mai bătrâni”, care încearcă să atragă atenţia cu mesajul că au produse „românești”, “autentice”. La mălai, de pildă, ambalajul are fie tricolorul, fie motive populare sau chiar o ţărăncuţă frumoasă care ne zâmbește lângă lanul de porumb. „Invazia tricoloră” se vede cel mai bine la raionul de lactate, unde cele mai multe produse sunt marcate la steag cu steagul României, în forma unei inimioare.
Citiți în ediția de mâine următorul episod al Campaniei „Produs în România” despre Metro.