Ignorarea protocoalelor de tratament, lipsa medicamentelor, dezinteresul doctorilor au curmat viaţa unui copil de nouă ani.
„În fracturile deschise sunt posibile orice complicaţii, iar medicii trebuie să respecte anumite protocoale când decid ce tratament aplică”, spun la uni son chirurgii ortopezi. Literă de lege în alte ţări, în România respectarea ghidurilor şi protocoalelor de tratamente e mai mult o opţiune. Prevalându-se de lipsa acută de medicamente din spitale, medicii trimit paci enţii să-şi cumpere ce au nevoie.
Experţi în ortopedie explică ce ar fi putut cauza tragedia de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, în care un băieţel de doar nouă ani a murit la câteva zile după ce a suferit o fractură deschisă. Acelaşi spital a mai fost implicat într-un scandal, în ianuarie 2009. Atunci, un pacient de 62 ani a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.
„Tratamentul potrivit se stabileşte după o clasificare”
„Orice fractură deschisă este o urgenţă care dacă nu e rezolvată la timp poate cauza inclusiv decesul. Medicul care primeşte pacientul trebuie să stabilească gradul fracturii şi în funcţie de asta tratamentul. Există o clasificare care se face în toată lumea, în trei grade («clasificarea Andersen »)”, explică profesorul de ortopedie pediatrică Gheorghe Burnei, de la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti.
Patru posibibilităţi 1. Leziuni vasculare neidentificate. „Pe lângă os, în cazul fracturilor deschise, pot fi leziuni nervoase, vasculare, motiv pentru care uneori poate fi nevoie şi de consultul unui chirurg vascular. Ortopezii cu experienţă pot însă verifica totul, nu doar osul, dacă există vascularizaţie, puls, sensibilitate”, explică medicul primar ortoped Dia Ahmad.
2. O complicaţie a ghipsului. Când este pus prea strâns, poate duce la umflarea membrului şi apariţia edemului.
3. Infecţie fulminantă. Aşa-numitele „cangrene umede” pot fi cauzate de microbi din pământ, situaţie în care necroza avansează rapid. Nicio infecţie luată din spital nu e exclusă.
4. Lipsa tratamentului adecvat. Pe hârtia dată părinţilor de un ortoped care a tratat micuţul, singurul antibiotic prescris este amoxicilina. În astfel de fracturi care au complicaţii este nevoie de combinaţii de antibiotice.
„La noi, fiecare are propriul protocol terapeutic”
„În România, protocoalele terapeutice nu sunt obligatorii. Unii spun că sunt orientative, alţii nu. Fiecare are propriul protocol, când acestea ar trebui să aibă putere de lege şi să poată fi invocate şi în instanţe în apărarea pacienţilor”, comentează Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Medicii atrag atenţia că românii riscă să moară cu zile din cauza crizei acute din sănătate. „O să mai auzim de cazuri precum cel de la Slatina. Sunt revoltat de nepăsarea autorităţilor. Am ajuns să nu mai avem comprese sterile la operaţii, iar cadrele medicale care au rămas sunt slab pregătite”, spune ortopedul Dia Ahmad.
DECIZII LA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
Managerul de la Spitalul Slatina, demis
Ieri-seară, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat că i-a demis din funcţii pe managerul Spitalului de Urgenţă Slatina, Ileana Roxana Dragomir, şi pe directorul medical, Alina Chiriac.
Motivele demiterii nu au însă legătură cu modul în care băiatul de nouă ani a fost îngrijit, ci cu faptul că atât managerul unităţii medicale, cât şi directorul medical au încălcat legea pentru că nu au anunţat imediat Direcţia de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii (MS) despre caz.
„Evenimentul a fost anunţat după trei zile de la producere şi numai după ce presa a semnalat cazul. O echipă de la MS, din care fac parte specialişti în ATI, urgenţă, oameni de la corpul de control, verifică cazul de la Slatina”, afirmă reprezentanţi ai MS. În ianuarie 2009, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a mai fost implicat într-un scandal. Atunci, un pacient de 62 de ani din Drăgăneşti a murit după ce a fost plimbat între mai multe secţii ale unităţii medicale.
În baza unei anchete a Ministerului Sănătăţii a fost demisă conducerea şi mai mulţi medici au fost daţi afară. O parte dintre ei au contestat însă decizia în instanţă şi au fost reîncadraţi.
SEMNAL DE ALARMĂ
„Nu mai sunt medici la Garda de ortopedie”
Profesorul doctor Gheorghe Burnei, de la Spitalul pentru Copii „Marie Curie”, din Bucureşti, atrage atenţia că decizia desfiinţării specialităţii ortopedie pediatrică, luată în urmă cu patru ani de Ministerul Sănătăţii, are şi va avea consedinţe grave.
„Tratarea unui copil cu probleme ortopedice nu se poate face de un medic de adulţi. Secţiile de ortopedie pediatrică nu mai au personal, iar cei care mai sunt suprasolicitaţi, nu pot asigura urgenţele”, afirmă profesorul de ortopedie. De altfel, în scurt timp nici la Spitalul „Marie Curie” nu vor mai fi medici care să facă gardă la ortopedie.
„Nu mai avem medici rezidenţi care să asigure primirea cazurilor. Zilnic, vin între 30 şi 50 de copii la Garda de ortopedie. Nu pot face faţă doar 2-3 doctori cât avem”, atrage atenţie profesorul, care se luptă inclusiv în instanţă cu Ministerul Sănătăţii pentru reînfiinţarea acestei specialităţi.