Judecătorii au ajuns la concluzia că actul normativ restrânge dreptul la viață privată, sau secretul corespondenței. Totuși, România are nevoie de mijloace legislative eficiente pentru a putea combate terorismul.
Legea Securității Cibernetice- așa numita Lege Big Brother 3- a fost declarată ieri neconstituțională „în ansamblul ei”. Judecătorii Curții Constituționale au criticat lipsa avizului CSAT pe această lege, dar și faptul că anumiți termeni nu sunt explicați suficient de clar.
Ar trebui redefiniți „deținătorii de infrastructuri cibernetice” și este criticată lipsa unui aviz de la judecător pentru accesul autorităților la bazele de date ale deținătorilor de infrastructuri cibernetice.
Judecătorii au mai invocat faptul că Legea Big Brother 3 restrânge o serie de drepturi fundamantale, ca, de pildă, secretul corespondenței sau dreptul la viață privată.
În septembrie anul trecut, după ce judecătorii au respins ca neconstituțională legile privind cartelele pre-plătite și a stocării datelor (Legile Big Brother 1 și 2), Serviciul Român de Informații (SRI) a considerat că s-a produs un vid legislativ „cu consecințe grave greu de anticipat asupra securității naționale”.
„Aceste consecințe sunt deja resimțite în reducerea drastică a capabilităților opera ționale, în imposibilitatea insti tuțiilor statului de a gestiona riscuri și amenințări iminente la adresa securității naționale, precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranța cetățenilor”, puncta SRI.
De acord cu înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice preplătite s-a arătat și DIICOT, în condițiile în care „piaţa de telefonie mobilă din România este dominată de clienţii de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai pieţei de telefonie mobilă din România”.
Poziții contrare
Acestă lege a generat numeroase dezbateri. Pe de o parte, SRI susține că actul normativ este bun și că „nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător”.
Pe de altă parte, societatea civilă, inclusiv reprezentanți ai sistemului judiciar, au susținut că este nevoie de mandat de la un judecător înainte ca furnizorul de Internet să dea datele către servicii.
În acest sens, Horațiu Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a insistat recent că „este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”.
Laura Kovesi (foto), procurorulșef al SRI, și George Maior, directorul SRI, au luat atitudine, de-a lungul vremii, față de vidul legislativ în ceea ce privește securitatea pe internet, precum și față de folosirea cartelelor de telefonie prepay în comiterea unor infracțiuni.
„Aș vrea să atrag atenția de o evoluție pe care noi, la nivelul SRI, o considerăm îngrijorătoare referitor la capacitățile operative de a ne manifesta și în acest câmp al anticorupției. Nu știu ce părere are DNA, dar, din punctul de vedere al SRI, avem în acest moment o problemă, o vulnerabilitate, o limitare, care poate afecta activitatea noastră în planul securității naționale, inclusiv din perspectiva aceasta a abordării fenomenului corupției”, arăta șeful SRI după ce CCR a declarat a doua oară neconstituțională legea securității cibernetice.
Față de acest aspect, Laura Kovesi a precizat și ea că „este o problemă deosebită în investigarea cazurilor de corupție din trecut”. ”Din perspectiva mea această decizie va crea probleme mult mai grave și mult mai importate, nu doar în domeniul corupției, ci în special în domeniul cyber crime, unde de foarte multe ori dovedirea acestor infracțiuni se face pe baza unor informații trecute. Criminalitatea informatică este, de asemenea, o componentă extrem de importantă atunci când vorbim de securitatea și siguranța unui stat”, a punctat Kovesi.
Dumitru Dumbravă, directorul Direcției Juridice a SRI, a explicat, la B1 TV, că nu există un control al fenomenului cartelelor pre- plătite și a punctat că 3%, din cele 12- 14 milioane de astfel de cartele, cumpărate de la furnizorii din România, sunt folosite în scop infracțional.
Cel mai recent caz în care infractorii au folosit cartele pre-plătite este cel al hoților din locuințe, care l-au prădat și pe europarlamentarul Teodor Stolojan. În 2011, în urma unei percheziții la fostul primar al Clujului, Sorin Apostu (foto), procurorii DNA au descoperit 17 telefoane mobile.
Cazuri celebre Mai multe telefoane și cartele au fost descoperite și în biroul comisarului Ioan Brîndaș, adjunctul șefului Poliției Bihor. Brîndaș primea bani de la o reţea evazionistă şi divulga informaţii menite să-i protejeze pe afacerişti de investigaţiile declanşate împotriva lor.
La fel, mafioţii italieni care au falsificat zeci de milioane de euro într-o tipografie de lângă Oradea foloseau cartele telefonice româneşti preplătite. Acest tip de cartele este folosit și de infractorii din penitenciare care fac înșelăciuni prin „metoda accidentul”. Ei sună persoane în vârstă, se dau drept avocați și cer bani în numele copiilor celor sunați, despre care spun că au provocat un accident.
Masacrul de la Paris și, ulterior, raidurile anti-teroriste din diferite țări europene au întețit dezbaterea pe marginea unor noi măsuri pentru securizarea Europei în fața pericolului jihadist tot mai pregnant. Cancelariile de la Paris, Bruxelles, Berlin și Londra nu au stat însă mult pe gânduri, urgentând procedurile pentru adoptarea unor noi pachete de legi menite să diminueze acest risc.
Ieri, guvernul francez a anunțat o serie de măsuri în acest sens, printre care crearea a aproape 2.700 de noi posturi în structurile de securitate ale statului care vor primi în plus și circa 425 de milioane de euro la buget pentru o mai bună gestionare a pericolului terorist. În același timp, legislativul de la Paris a adoptat un proiect de lege prin care Ministerul de Interne poate bloca un site de Internet fără a mai avea nevoie de o decizie judecătorească prealabilă.
Strategie europeană
Parisul mai vrea și o colaborare mai strânsă cu renumite site-uri de socializare, precum Facebook sau Twitter, pentru ștergerea imediată a mesajelor proagandistice islamiste. Noua lege se adaugă celei adoptate în decembrie 2013 prin care serviciile secrete pot folosi date electronice ale cetățenilor fără un mandat, celei din martie 2014 prin care procurorii pot localiza electronic un suspect fără o decizie a unui judecător și, nu în ultimul rând, legea din toamna anului trecut care introduce restricții severe de călătorie pentru suspecți de islamism.
Tot ieri, Comisia Europeană a anunțat că va reformula o directivă europeană privind crearea unui registru unic european al pasagerilor companiilor aeriene europene, la un an după ce legislativul comunitar a respins proiectul respectiv susținând că legea nu protejează îndeajuns libertățile individuale. În mai, a mai anunțat comisia, Bruxellesul va prezenta o strategie largă de securitate.
Legi conforme realității
În Belgia, guvernul a anunțat un set de 12 măsuri pentru combaterea terorismului, printre care urgentarea procedurilor pentru interceptarea telefoanelor.
În Marea Britanie, premieurl David Cameron a vorbit despre nevoia actualizării legilor siguranței naționale. El a dat asigurări că, dacă va câștiga alegerile din mai, va adopta o lege privind interceptarea comunicațiilor. Marți seară, în discursul despre starea națiunii, Obama a cerut ajutorului Congresului pentru noi legi care să prevină atacuri cibernetice care să lovească în securitatea SUA. Nicio țară sau entitate străină nu are dreptul să fure secrete comerciale americane sau date private ale cetățenilor, a avertizat Obama.
În lipsa acestor măsuri care vor combate, printre altele, furtul de identitate, economia și națiunea americană pot fi vulnerabile, a avertizat Obama. În America, există deja în vigoare o lege, adoptată după atentatele din 2001, prin care agenții federali pot intercepta comuncațiile electronice ale suspecților de terorism fără un mandat.
Potrivit unor documente secrete divulgate de Edward Snowden, fosta cârtiță a CIA, refugiat acum în Rusia, serviciile secrete americane și cele britanice au plantat spioni în rândul împătimiților de jocuri electronice în încercarea de a depista suspecți de terorism. Astfel, agențiile de securitate se temeau că jocurile video sunt mijloace eficiente de comunicare între teroriști care le pot folosi și pentru a pune la cale atacuri sau chiar transfera bani între ei. O astfel de operațiune sub acoperire în lumea pasionaților de jocuri a dus la dezmembarea unei rețele de traficanți de carduri bancare false, scrie ziarul Daily Telegraph.