Monumentul de pe malul mării va fi renovat până în 2010, la timp pentru a suta aniversare.
Cazinoul din Constanţa, unul dintre cele mai importante monumente istorice din România, îşi va recăpăta menirea de spaţiu dedicat oamenilor cu dare de mână dispuşi să-şi lase banii la jocurile de noroc. Publicul a putut vizita ieri pentru ultima dată clădirea care arată acum jalnic, cu pereţi coşcoviţi, scări care scârţâie la fiecare treaptă, moloz aruncat în colţuri întunecoase.
Impunătoare sunt doar candelabrele din fiecare încăpere. „Pe vemuri, arăta magnific. Ştiu că miliardarii vremii, mulţi veniţi din străinătate, se aruncau de sus direct în valuri după ce pierdeau la joc“, povesteşte nostalgic artistul plastic Ion Mătăsăreanu, care locuieşte de zeci de ani peste drum de cazinou. Rentă anuală de 140.000 de euro Clădirea, construită în stilul art nouveau în perioada 1903-1910, intră într-un proces de renovare, în urma încheierii contractului de concesiune dintre proprietar, Primăria Constanţa, şi compania din Israel QueenCo Leisure International. Durata contractului este de 49 de ani, cu drept de prelungire. În urma acestuia, municipalitatea va obţine o rentă anuală de 140.000 de euro.
„La Constanţa, am dat peste unul dintre cele mai interesante, dar şi cele mai dificile proiecte la care am lucrat vreodată“, a spus ieri, la prezentarea oficială a proiectului de renovare, arhitectul francez Cristophe Herbert. Specialistul a renovat până în prezent alte astfel de edificii. Potrivit acestuia, lucrările vor fi terminate în 2010, la un secol de la inaugurare. „Vom face totul pentru a-i sărbători acestei «doamne» a 100-a aniversare“, a spus Herbert. Centru de anvergură internaţională „Nu ne gândim la cazinou numai ca la jocuri de noroc şi chiar vrem să fie un centru unde vii dimineaţa şi poţi pleca a doua zi. Va fi un centru de divertisment de avergură internaţională, care va cuprinde cel mai mare cazinou din România, 25 mese de joc şi 250 sloturi, două restaurante cu specific asiatic şi fran- ţuzesc high class, stil Casa Vernescu, terasă, bar, sală de spectacole şi evenimente unde se va putea dansa şi se pot organiza o mulţime de întruniri“, spune şi preşedintele pe România al QLI, Olguţa Ganciu.
„Vom avea mult de lucru, pentru că vrem să arate cum a fost la inaugurarea de la începutul secolului trecut“, a promis directorul general al QLI LTD, Ronny Shatan. QLI va investi în renovare 15 milioane de euro, bani pe care investitorul speră să-i recupereze în cinci ani. „Edificiul va redeveni o minune a României şi va atrage o mulţime de turişti, oameni de rând care îl vor vizita şi oameni bogaţi, mai ales din Israel, care vor veni să joace“, a spus ieri primarul Constanţei, Radu Mazăre. ISTORIC „Peste clădire au trecut destule necazuri“
Încă din secolul XIX, în zona falezei funcţionau două cazinouri provizorii. În 1903, consiliul comunal al oraşului a hotărât construcţia unui nou cazinou, cu arhitectură reprezentativă. Primarul de-atunci, Cristea Georgescu, a încheiat un contract cu arhitectul francez Daniel Renard care, în 1905, a prezentat o primă formă a proiectului. Comisia aflată sub patronajul inginerului Anghel Saligny a respins proiectul, pe motiv că ar fi fost „necorespunză tor“.
Se spunea că semăna cu un dric, pentru că arhitectul a întocmit proiectul în memoria logodnicei sale moarte. După un mandat al unui alt primar, Georgescu a fost reales şi a revenit la proiectul Renard. Cazinoul a fost finalizat pe 24 iulie 1910. Construcţia a costat, în banii vremii, 1.433.050 de lei. „Această clădire s-a integrat istoriei oraşului şi peste ea au trecut destule necazuri. E foarte important că acum cazinoul îşi recapătă menirea lui de loc unde se poate juca sau organiza evenimente fastuoase şi mai ales atractive“, explică istoricul Valentin Ciorbea. El a amintit că, în perioada postbelică, cazinoul a devenit un restaurant obişnuit unde se organizau nunţi, botezuri şi evenimente comuniste.