Dacă vă îngrăşaţi "cu aer", de vină pot fi problemele cu tiroida, cu genele sau cu anumite pastile.
Antecedentele de obe zitate în familie şi anumite afecţiuni, precum "glanda leneşă" sau disfuncţiile ovariene, pot avea asupra siluetei acelaşi efect precum consumul de alimente cu multe calorii. Medicii enumeră câteva cauze puţin ştiute ale obezităţii. 1. MOŞTENIREA GENETICĂ Factorii ereditari contribuie într-o măsură importantă la apariţia obezităţii şi, mai ales, a unor tipuri dismorfice de obezitate (deformări corporale). Studiile au arătat că între 30 şi 50% din variabilitatea rezervoarelor de grăsime este determinată genetic. "Se moşteneşte o anumită predispoziţie, nu obezitatea ca atare. Există, într-adevăr, familii în care mai mulţi membri au probleme cu greutatea. Dar nu se poate spune clar dacă e chiar o problemă genetică, având în vedere că în cadrul unei familii există obiceiuri alimentare asemănătoare", explică medicul genetician Viorica Rădoi. În ultima decadă s-au mai descoperit 18 markeri genetici care ar putea juca un rol important în apariţia obezităţii. Legătura dintre aceste gene şi îngrăşare este încă studiată. 2.DISFUNCŢIILE ENDOCRINE Afecţiunea cel mai des incriminată pentru creşterea în greutate este hipotiroidismul sau "glanda leneşă". Aceasta apare atunci când tiroida nu produce suficienţi hormoni care să regleze metabolismul. Dereglările hormonale îngroaşă talia "Glanda tiroidă este responsabilă de metabolismul tuturor categoriilor de nutrienţi: glucide, lipide şi proteine. Când activitatea ei e redusă- hipotiroidism- rata metabolismului este scăzută, arderile de calorii sunt lente, iar energia se transformă în grăsimi care se depozitează. Chiar şi disfuncţiile tiroidiene minore pot avea efect de îngrăşare, în contextul sedentarismului", explică expertul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi. O altă boală endocrină periculoasă pentru siluetă este Sindromul Cushing, provocat de un exces al cortizolului, hormonul stresului. Printre cauze se numără tratamentul îndelungat cu corticosteroizi (astm bronşic, boli inflamatorii). Sindromul ovarelor polichistice este o altă boală care duce la îngrăşare. Jumătate dintre femeile care suferă de această boală au probleme cu greutatea, acneea şi pilozitatea excesivă. 3. MENOPAUZA Pe lângă faptul că sunt mai puţin active decât în tinereţe, femeile la menopauză se confruntă că scăderea nivelului de estrogen, ceea ce provoacă o poftă de mâncare neobişnuită şi favorizează depunerea grăsimii pe abdomen. În plus, şi tratamentele de substituţie hormonală pot avea acelaşi efect. "Când acţiunea glandei tiroide este redusă, metabolismul este încetinit şi se ard mai puţine calorii." GHEORGHE MENCINICOPSCHI, expert în alimentaţie 4. Pastile care te îngraşă Anumite medicamente au ca efecte secundare creşterea apetitului, retenţia lichidelor sau destabilizarea nivelului de insulină. În categoria medicamentelor care strică silueta intră: antidepresivele, medicamentele pentru tratarea migrenelor, a diabetului sau a hipertensiunii arteriale, precum şi anumiţi corticosteroizi (pentru astm, alergii). "Tratamentul cu cortizon provoacă retenţie hidrosalină şi stimulează apetitul. În cazul tratamentelor de lungă durată, s-a observat o dispunere particulară a grăsimii în partea superioară, pe abdomen şi trunchi", subliniază Eduard Adamescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.