„Schimbul“ este drama inspirată din realitate a unei mame ce îşi caută copilul dispărut, în ciuda piedicilor puse chiar de autorităţi.
Clint Eastwood reuneşte, în calitate de regizor, doi mari actori, Angelina Jolie şi John Malkovich, într-o dramă inspirată din realitate. În America începutului anilor ’30, Christine Collins (Angelina Jolie) e o mamă care îşi caută disperată copilul dispărut. După luni de zile, poliţia din Los Angeles îşi arogă public meritul de a-l fi găsit pe micuţ. Numai că, spre stupefacţia mamei, aceasta nu îşi primeşte înapoi băiatul, ci un mic impostor. Deşi semnalează nepotrivirea, este manipulată şi constransă să-l accepte.
Începe o căutare asiduă şi o luptă surdă cu reprezentanţii poliţiei, care încearcă să o convingă pe mamă, prin orice mijloace, chiar şi ameninţări şi încarcerare într-un spital de psihiatrie, de justeţea actului lor. Copilul însemna garanţia către public că instituţia însărcinată cu apărarea cetăţenilor, şi supusă în ultima vreme criticilor pentru abuzuri, corupţie şi incompetenţă, îşi duce la bun sfârşit misiunile.
Slăbiciune şi putere Extrem de vulnerabilă la început, Christine se transformă, în ciuda dezastrului emoţional prin care trece, întro femeie puternică, capabilă să înfrunte şi să aducă în instanţă o instituţie coruptă, poliţia din Los Angeles. Un ajutor nesperat vine din partea pastorului Gustav Briegleb (interpretat de John Malkovich). Acesta o încurajează să lupte, să treacă dincolo de traumă şi să salveze şi alte victime ale unui sistem corupt. Căci, pe de o parte, există ucigaşul nebun, care face victime aleatoriu, iar, pe de altă parte, crimele bine orchestrate ale unei organizaţii ce ar trebui să apere integritatea cetăţenilor.
Rolul Christinei i-a adus Angelinei Jolie o nominalizare la Globurile de Aur 2009 pentru Cea mai bună actriţă într-o dramă.
Reese Witherspoon, în cărţi
Probabil că singurul lucru ce i se poate reproşa lui Clint Eastwood este că a ales în rolul mamei o femeie care se încadrează mai degrabă la categoria „fatale“. Impecabil machiată tot timpul, mai puţin în momentele din spitalul de nebuni, Angelina a riscat să nu fie credibilă. Iar ultima scenă, în care Christine îi aruncă privirea de final poliţistului bun, este mai degrabă promisiunea unui flirt, decât durerea amestecată cu speranţă a unei mame ramase fără copil. Cu toate acestea, Jolie a reuşit un rol remarcabil, fapt punctat şi de critici.
Hilary Swank şi Reese Witherspoon au fost în cărţi pentru această partitură, dar Clint Eastwood a cedat sugestiilor producătorului Ron Howard, convins că lookul Angelinei se potriveşte mai bine cu perioada surprinsă în film.