Câţi kilometri de autostradă au statele din Europa de Est? România, pe ultimul loc

Cu doar 350 de kilometri de autostradă, România se află pe ultimul loc în Europa de Est în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii rutiere de mare viteză, potrivit raportului "Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale" 2011, lansat vineri de Consiliul Concurenţei.

Avem 1,5 km de autostradă la mia de kilometri pătraţi, mai puţin decât toate statele din Europa de Est. În Cehia se ajunge la 9,2 km la mia de km pătraţi, în Ungaria la 7,5 la mia de km pătraţi, în Bulgaria la 4,1 km la mia de km pătraţi, iar în Polonia la 2,7 km la mia de km pătraţi, potrivit raportului întocmit de autoritatea de concurenţă.

În total, pe primul loc în privinţa numărului de kilometri de autostradă se află Polonia, cu  837 km. Podiumul este completat de Cehia, cu 727 de km, şi de Ungaria, cu 696 km. Şi vecinii de la sud au mai mulţi kilometri de autostradă finalizaţi, respectiv 459, şi au planuri îndrăzneţe privind dezvoltarea infrastructurii în următorii ani, până în 2020.

Şi România a început să acorde în ultmii ani o atenţie mai mare investiţiilor în infrastructură. "Piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă în plină dezvoltare, date fiind proiectele de realizare a peste 500 km de autostradă până în 2013, de reabilitare a aproape 900 km de drumuri naţionale şi de realizare a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local până în anul 2020. Întrucât pentru proiectele de infrastructură sunt alocate sume din bugetul naţional sau pot fi atrase fonduri europene pentru finanţare, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri este mai puţin afectată de criză decât piaţa lucrărilor de construcţii civile", se arată în raportul întocmit de Consiliul Concurenţei.

Cum arată piaţa construcţiilor

Potrivit sursei citate, piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi este o piaţă dispersată, în care activează foarte mulţi agenţi economici, cea mai mare cotă de piaţă situându-se în jurul valorii de 6%.

"Dat fiind faptul că lucrările de construcţii se contractează prin licitaţii publice, structura pieţei se modifică de la un an la altul, în funcţie de contractele de lucrări atribuite şi de lucrările executate. În plus, faptul că aceste lucrări se contractează prin licitaţii impune o cercetare mai atentă şi din perspectiva monitorizării pieţei sub aspectul participării agenţilor economici prezenţi pe piaţă la licitaţii", scrie în raport. Sursa: Raportul "Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale" 2011 - Consiliul Concurenţei