Actriţa franceză, aflată în România, a primit un premiu de excelenţă la gala Festivalului de Film de la Cluj.
Actriţa franceză Catherine Deneuve (65 de ani), invitatul special al ediţiei de anul acesta a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a urcat de două ori pe scena Teatrului Naţional din Cluj la gala de sâmbătă seara: o dată pentru a-şi ridica premiul pentru întreaga carieră, înmânat de Maia Morgenstern, şi a doua oară pentru a-i oferi Marele Trofeu tinerei regizoare Yulene Olaizola din Mexic, pentru documentarul „Shakespeare colţ cu Victor Hugo”.
Despre premii, anii boemi ai cinematografiei franceze, gânduri de maturitate şi proiecte, Catherine Deneuve a vorbit într-un interviu acordat ziarului Evenimentul Zilei.
EVZ: Cu ce sentiment primiţi premiile „pentru întreaga carieră”? Catherine Deneuve: Asta am spus şi la ceremonie, că ajung la o vârstă la care mi se dau numai premii pentru întreaga carieră. Agentul meu din Franţa mă sfătuia „Acceptă-le acum, pentru că peste câţiva ani va fi prea târziu!”.Nu cred că o să mă prindeţi pe scenă la 75 de ani luând premii pentru carieră.
Acum exact 40 de ani, în mai ’68, trăiaţi din plin revoluţia tinerilor cineaşti… Am amintiri foarte precise în legătură cu acea perioadă, pentru că filmam la Paris pentru „La Chamade”, o peliculă după Francoise Sagand, o istorie de dragoste foarte romanescă… nu românească (râde). Iar filmările s-au oprit şi eu am făcut ce a făcut toată lumea din jurul meu, am plecat din Paris. Era o confuzie extraordinară printre cei care nu luau parte activ la proteste, în jurul nostru se revendicau lucruri importante. Plutea un aer de libertate extremă şi se spuneau adevăruri importante, dar şi multe lucruri inutile. Am împrumutat bicicleta mamei, pe care o păstra încă din timpul războiului şi circulam cu ea prin oraş. Îmi amintesc că am încercat să urc pe Trocadero, care e destul de abrupt şi n-am reuşit aşa că m-am enervat şi am plecat la ţară, unde mă aştepta fiul meu, care avea pe atunci cinci ani.
Aţi jucat alături de cei mai importanţi actori europeni. De ce nu şi americani? Robert De Niro, Al Pacino? Îmi place la nebunie Al Pacino, mi-aş dori să joc cu el. Însă e o problemă cu limba. Regizorii străini preferă să lucreze cu actori care vorbesc nativ engleza, iar eu înţeleg asta foarte bine, pentru că nu e acelaşi lucru să joci în altă limbă.
Când eşti percepută drept una dintre cele mai frumoase actriţe din lume, există pericolul să fie ignorat talentul? Cănd eşti tânără şi frumoasă, oamenii vor fi atraşi de fizicul tău şi se va vorbi mai puţin de talent. Însă nu poţi supravieţui unei cariere doar bazându-te pe frumuseţe, pentru că vârsta nu te ajută. Recunosc că de cele mai multe ori îmi aduc aminte de figurile actriţelor frumoase, chiar şi astăzi, dar nu trebuie uitat că există şi reversul medaliei.
Actoria e o afacere de familie, ambii copii ai dv. sunt actori. E ceea ce v-aţi dorit pentru ei? Nu mi-am dorit eu asta pentru ei, i-am lăsat tot timpul să facă ce îşi doresc. E adevărat că nu m-am bucurat prea tare, pentru că ştiam ce îi aşteaptă, chiar dacă nu vor avea aceeaşi viaţă şi acelaşi traseu ca mine. Ştiam care sunt dificultătile şi am fost puţin îngrijorată, dar asta e, alegerea a fost făcută. Chiara joacă în filme, fiul meu preferă teatrul, însă e dificil pentru ei şi faptul că sunt copiii unor părinţi celebri.
Aţi văzut filmul de Palme d’Or al lui Mungiu? Cum vi s-a părut? E un film foarte puternic. Pentru cei care au 20 de ani şi care nu ştiu foarte multe lucruri despre contracepţie e foarte important. Am trecut şi eu prin drame personale similare, iar pentru o femeie avortul va rămâne întotdeauna o dramă. Despre cinema-ul românesc nu ştiu foarte multe, ştiu însă că e dificil să faci filme de autor în România, că nu există o politică culturală de finantare. Doi ani de succese la Cannes e un semnal destul de puternic. Sper că va fi luat în seamă.
BIO
Peste 100 de filme în palmares
Născută în 1943 la Paris, Catherine Deneuve a debutat în cinema în 1957. Pe parcursul celor 51 de ani de carieră a jucat în peste 100 de pelicule în care a interpretat roluri dintre cele mai complexe, de la Genevieve Emery, adolescenta îndrăgostită şi derutată din musicalul "Umbrelele din Cherbourg" (1964), la ucigaşa schizofrenică din "Repulsie" (1965). Deneuve a fost, pe rând, gospodina-prostituată din "Belle de Jour" (1967), femeia fatală în filmele lui Francois Truffaut, "Sirena de pe Mississipi" (1969) şi "Ultimul metrou" (1980), muncitoarea în halat care cântă şi dansează în "Dansând cu noaptea" (2000) sau de soţia suspectată de crimă în filmul "Opt femei" (2002).
Traian Băsescu i-a oferit premiul maestrului Radu Beligan
Gala TIFF de sâmbătă seara, de la Teatrul Naţional din Cluj, a avut aerul relaxat al unui festival cu cei şapte ani de-acasă. Suficientă strălucire, glume cât cuprinde şi oaspeţi pentru care ar fi aşteptat fotografii şi o zi întreagă, Catherine Deneuve şi Traian Băsescu. Vedeta franceză şi-a îngăduit o cochetărie care i-a agitat puţin pe organizatori: a apărut pe covorul roşu la aproape 15 minute după ce gala televizată ar fi trebuit să înceapă.
Traian Băsescu a avut propriul său rol în desfăşurătorul galei: i-a acordat Premiul de Excelenţă maestrului Radu Beligan (89 de ani), pentru 65 de ani de carieră. După ce i-a declarat amfitrionului Tudor Giurgiu că „îl regretă” după demisia de la TVR, şeful statului şi-a declarat admiraţia pentru „patriarhul scenei româneşti”: „Pot să vă spun că, în calitate de preşedinte, am văzut mulţi oameni importanţi ai planetei, dar niciunul nu mi-a lăsat imaginea, impresia puternică pe care mi-a lăsat-o Radu Beligan în «Take, Ianke şi Cadâr»”, a spus preşedintele.
Marele actor i-a mulţumit într-un discurs pregătit atent pe hârtie: "E foarte important ce aţi făcut şi, de fapt, nu aţi făcut-o pentru un bătrânel care e nonagenar, ci pentru ideea de teatru şi de cinematograf românesc". Un Premiu pentru întreaga Carieră a primit la TIFF 2008 şi actriţa Tamara Buciuceanu Botez. Celebra „Isoscel” a primit diploma de la actriţa Luminiţa Gheorghiu, în ropotele de aplauze ale spectatorilor clujeni. Ceremonia n-a dus lipsă de vedete autohtone: Maia Morgenstern, Nae Caranfil, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Florin Piersic Junior, Luminiţa Gheorghiu, Horaţiu Mălăele, Dan Chişu.
Marele Trofeu pleacă în Mexic
Pentru a doilea an consecutiv, Marele Trofeu ia drumul Americii Latine. După chilianul „La Sagrada Familia” de Sebastian Lelio (membru în juriu), vine „Shakespeare colţ cu Victor Hugo”/ „Intimidades de Shakespeare y Victor Hugo" din Mexic. E un documentar în care protagonistă e chiar bunica regizoarei Yulene Olaizola, care povesteşte cum, în anii 80, îi închiriase o cameră unui tânăr excentric, pe care îl credea inofensiv. Titlul filmului e dat de numele străzilor pe care locuieşte bunica Rosa. „Am încercat să găsesc un suvenir pentru bunica mea, dar nu am găsit nimic care să-mi placă, însă cred că premiul acesta e cel mai frumos cadou”, a rostit emoţionată Olaizola. Premiul vine la pachet cu 10.000 de euro. Mexicul s-a ţinut tare în competiţie, cu trei filme din 12 şi două premiate. Pe lăngă Marele Trofeu, un altul, „Lacul Tahoe", al lui Fernando Eimbcke a obţinut Premiul special al juriului.
Filmul românesc a avut doi premianţi: „Podul de flori” al lui Thomas Ciulei, la categoria lungmetraj, şi „Plictis şi inspiraţie” de Igor Cobileanski, la scurtmetraj. Thomas Ciulei a avut un mesaj pentru Băsescu, din partea personajului său, basarabean: ”Costică Arhir vă roagă să trimiteţi cărţie la copii, să citească ziua şi noaptea”. A şaptea ediţie a festivalului şi-a dat oficial semnalul de închidere aseară, cu o proiecţie marca Woody Allen, „Cassandra’s Dream”.
FESTIVAL
Pe cine a premiat TIFF-ul
Marele Trofeu - "Shakespeare colţ cu Victor Hugo", în regia lui Yulene Olaizola (Mexic)
Premiul pentru regie - Omar Shargawi, pentru "Jamil, mergi în pace”, (Danemarca)
Premiul pentru imagine - operatorul Mart Taniel, pentru "Balul de toamnă” (Estonia)
Premiul pentru interpretare - actorii principali din "Aventurierii/ Kalandorok" (Ungaria)
Premiul special al juriului - "Lacul Tahoe", de Fernando Eimbcke (Mexic)
Premiul FIPRESCI, al criticilor - "La Rabia", de Albertina Carri (Argentina)
Premiul publicului - "Dintotdeauna am vrut să fiu gangster", de Samuel Benchetrit (Franta)
Premiul secţiunii „Zilele Filmului românesc” pentru cel mai bun lungmetraj - "Podul de flori", de Thomas Ciulei
Premiul „Zilelor Filmului Românesc” pentru scurtmetraj - "(Plictis şi) inspiraţie", de Igor Cobileanski
Premiul de debut în filmul românesc - regizorul George Dorobanţu, cu "Elevator”
Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj din secţiunea "Umbre", dedicată filmului horror şi fantasy - "Veşnica pomenire/ RIP", regia Bruno Collet (Franţa)
Premiul concursului de scenarii HBO, categoria scurtmetraj - Bogdan Mureşan, cu "Torţa vie"
Premiul concursului de scenarii HBO, categoria lungmetraj - Ioan Anton, cu "Câinele japonez”
Premiul pentru cel mai bun film din cadrul workshopului "Let’s go digital" - "Puzzle"
CITIŢI ŞI:
Porumboiu, cavaler al Artelor franceze