Într-o zi de weekend în care staţiunile de la mare sunt pline, circa 4 milioane euro scapă de fiscalizare, în condiţiile în care evaziunea din turismul românesc este aproximată la 40% din total.
Fie vreme bună, vreme proastă, deci încasări mai mari sau mai mici pentru operatorii din turism, sectorul rămâne în continuare unul din contributorii firavi la economia ţării, atât din cauza evaziunii, cât şi a dificultăţilor pe care le întâmpină operatorii. Evaziunea este una din marile probleme cu care se confruntă litoralul. Dacă veniturile jucătorilor mari din turism apar de regulă în bilanţuri, micii operatori îşi pot ascunde cu uşurinţă câştigurile. Circa 30-35% din structurile de cazare de pe litoral şi de la munte sunt campinguri, pensiuni sau apartamente, acestea având un potenţial evazionist ridicat.
Impozite mari
Lucia Morariu, preşedintele agenţiei de turism Eximtur, spune că aproximativ 40% din veniturile de pe litoral sunt realizate la negru.
Dacă luăm în calcul cei 210.000 de turişti care au fost la mare în România weekendul trecut, şi circa 50 de euro cheltuiţi de fiecare pe parcursul unei zile, rezultă că în cele două zile cifra de afaceri a operatorilor de la mare a fost de 21 de milioane de euro, adică 10,5 milioane pe zi. Prin urmare, zilnic, circa 4 milioane de euro scapă nefiscalizaţi.
"Cred că cea mai bună soluţie pentru reducerea evaziunii ar fi introducerea impozitului forfetar", spune Morariu.
Însă, pentru marii jucători, nu concurenţa neloială este marea problemă. Potrivit lui Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), marii operatori "au parte de foarte multe abuzuri, taxele locale sunt uriaşe şi multe şi, dacă nu le plăteşti, ţi se blochează conturile".
Investitorul de origine libaneză deţine pe litoral mai multe hoteluri, terase, restaurante şi mai nou, o ministaţiune de patru stele în nordul staţiunii Mamaia. Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), spune, la rândul său, că în ultimul timp a crescut presiunea fiscală.
În ciuda blocajelor cu care se confruntă, hotelierii de la mare speră că vor avea un sezon mai bun ca în 2010, mai ales că nu au majorat tarifele.
Un an mai bun
Mohammad Murad spune că iunie şi iulie sunt luni în care litoralul este căutat de românii din ţară, "deci veniturile noastre au fost similare cu cele din 2010. În Italia, Spania, unde muncesc mulţi români, concediile se iau în august, când oamenii vin acasă şi îşi petrec vacanţa pe litoral. S-a resimţit şi la noi acest lucru".
În opinia colegului lui Mohammad Murad, Daniel Vasilescu, preşedinte de onoare al FPTR, "în ultimele trei weekenduri, gradul de ocupare a fost de aproape 100% şi chiar şi în zilele lucrătoare din ultimele două săptămâni a fost de circa 70-80%".
Numărul de turişti a crescut faţă de anii trecuţi în special în urma fărâmiţării sejururilor. Turismul de weekend a înlocuit vacanţele de cinci-şase zile pe care românii obişnuiau să le petreacă pe litoral. Anul acesta, Vasilescu se aşteaptă la o creştere anuală cu 5-7% a veniturilor hotelierilor.
PROFIL
Cine îşi petrece vacanţa la mare
În opinia lui Mohammad Murad, preşedintele FPTR, pe litoralul românesc sunt trei feluri de turişti. Tineretul care vine de obicei pentru două-trei zile "se distrează, cheltuieşte şi pleacă mai devreme decât şi-a programat, pentru că rămâne fără bani".
A doua categorie este reprezentată de familişti. Deşi aceştia îşi planifică vacanţele din timp, bugetul pe care îl alocă pentru timpul liber este de asemenea redus, pe măsura posibilităţilor. Comparativ cu prima categorie de turişti, aceştia "sunt mai calculaţi, consumă pachetul plătit pentru cazare şi masă, iar la liber puterea de cumpărare este destul de scăzută".
A treia categorie de turişti sunt cei care vin în extrasezon, “cu rezerve minime şi consum zero, nu consumă în plus", spune Murad.
CONSTANT
Sejururile de la munte sunt pe linia de plutire
Turiştii care aleg muntele pentru petrecerea vacanţei de vară au rămas fideli în ultimul timp destinaţiilor locale, în special datorită proximităţii acestora, spune Lucia Morariu, şefa agenţiei de turism Eximtur.
"De exemplu, locuitorii din Bihor se îndreaptă mai degrabă spre Băile Felix în loc să aleagă o staţiune din Ungaria sau din altă ţară", a spus aceasta pentru "Evenimentul zilei".
Potrivit Corinei Martin, şefa ANAT, turismul a reuşit să se menţină pe linia de plutire şi datorită programului "Vacanţă în ţara mea", derulat şi în acest an de asociaţii şi patronate, pentru a diminua efectele accentuate ale crizei prelungite. Confortul creează cererea De câştigat, atrage atenţia şefa agenţiei de turism Eximtur, au operatorii care au ştiut să facă din unităţile proprii de cazare adevărate "oaze de confort" pentru turişti. Cu alte cuvinte, cei care au ştiut să-şi pună la punct serviciile de bază, respectiv cazarea şi masa, şi, în plus, să ofere turiştilor multe alternative pentru petrecerea timpului liber au avut de câştigat.
Creşterea veniturilor de care s-au bucurat aceste unităţi de cazare, fie ele localizate în staţiunile montane sau în cele de pe litoral, a fost spectaculoasă. "Am avut unităţi unde, în acest sezon, am vândut cu 140% mai multe pachete turistice faţă de anul trecut şi altele în care suntem în prezent la un nivel de doar 70% faţă de aceeaşi perioadă din 2010", a mai spus Lucia Morariu. Citiți și:
- Hotelierii de pe litoral aşteaptă turiştii de anul trecut
- Litoralul începe să piardă teren în faţa pensiunilor montane
- Reduceri prin programul "Litoralul pentru Toţi". VEZI lista de preţuri