Câte carduri are şeful băncii BRD

În timp ce românii s-au aventurat, în ultimii ani, să ia diverse carduri de la bănci, directorul BRD Société Générale, a doua cea mai mare bancă din România şi cea mai profitabilă din sistem, are doar trei carduri. Guy Poupet are două cadruri personale – unul pentru România şi unul pentru Franţa, cărora li se adaugă un card corporate.

Guy Poupet conduce de peste un an BRD Société Générale, a doua cea mai mare bancă din România şi totodată cea mai profitabilă din sistem. Are în subordine peste 9.000 de angajaţi şi o reţea de peste 900 de sucursale. Mai degrabă un bancher tradiţional, Guy Poupet este pasionat de munca sa, fiind totodată un familist convins şi o persoană pasionată de sport. Lucrând în divizia internaţională a Société Générale, Poupet a străbătut până acum întreaga lume, Argentina, Senegal, Egipt fiind doar câteva din ţările în care a lucrat.

"Nu mi-aş putea imagina viaţa de bancher fără schimbare. Viaţa mea este să locuiesc mereu în altă parte. Nu am stat niciodată mai mult de cinci ani într-un loc, de când m-am născut. Am stat doi-trei ani sau cinci ani maximum după care am plecat către un alt loc. Eu am ales să fiu aşa, îmi place să trăiesc mereu într-un alt loc", spune şeful BRD.

"Antrenamentul" îl are în sânge de la cea mai mică vârstă. A fost născut în Germania, însă încă de la opt ani a plecat cu familia pe un alt continent, în Africa, unde tatăl său fusese delegat prin natura meseriei.

A învăţat româna

După experienţa traiului în atâtea ţări, s-a adaptat uşor în România. Este de părere că viaţa înseamnă să cunoşti mereu locuri şi oameni noi, iar pentru un şef de bancă este esenţial să cunoască oamenii în locul în care trăiesc. "În primele şase luni în bancă mi-am organizat viaţa profesională aşa încât să vizitez toate grupurile BRD şi toate regiunile ţării, unde am stat una sau două zile. Este plăcut să descoperi că oraşul Cluj este diferit de Sibiu, Sibiu de Târgu Mureş şi tot aşa. Pentru un bancher este esenţial să cunoască oamenii acolo unde trăiesc, pentru că atunci când merg în Iaşi cei de acolo nu-mi vorbesc despre România, ci despre oraşul lor".

În perioada de peste un an petrecută aici a reuşit deja să înveţe româna, limbă pe care o înţelege, "dacă se vorbeşte rar". De vorbit "pot să vorbesc româneşte", spune bancherul într-o română curată, dar continuă explicând în engleză că nu poate vorbi încă fluent.

Cum împacă jobul cu familia

Şeful BRD petrece cea mai mare parte a timpului la serviciu, iar o zi de lucru normală durează de regulă 12 ore: "Stau în bancă cel puţin de la 8 la 8 seara". Uşa şefului de bancă nu se închide decât atunci când discută cu cineva, în rest rămâne mereu deschisă pentru angajaţi.

Cât de bine se împacă însă viaţa de familie cu cea de bancher într-o divizie internaţională, care călătoreşte atât de mult? "Este destul de greu, dar asta este natura jobului meu", spune el. Are patru copii: trei fete şi un băiat. Toţi au atins deja vârsta la care au plecat de acasă. Una din fete este la Los Angeles, iar cea mică studiază la Paris. "Soţia mea călătoreşte foarte mult pentru a fi alături de copii", spune bancherul. Fata cea mică îl vizitează cel mai des.

Golful ca hobby

În puţinul timp liber pe care îl are încearcă să se ocupe şi de hobby-uri. "Îmi place foarte mult să joc golf". Terenul de golf din incinta Clubului Diplomaţilor, din Bucureşti, ar fi la îndemână, fiind foarte accesibil, dar "este mic, nu este unul standard. Un teren bun există lângă Sebeş. Nu joc mult golf aici, în România". Pe vremuri a făcut şi alergări şi tot la hobby-uri ar putea fi trecute călătoriile. Călătoreşte o mulţime, "poate prea mult", spune el. Practică şi schiul, care însă este ceva firesc pentru cineva care a trăit în preajma Alpilor, în Jura. Atunci când are timp, weekend-urile le petrece în munţii Jura sau pe Valea Prahovei, practicând acest sport.

"Tehnologia nu e pentru mine, e pentru copiii mei"

Brandul şi tehnologia avansată nu sunt neapărat un "must have" pentru un bancher de top. Guy Poupet poartă la mână un ceas Swatch cu look tradiţional, iar acasă are o colecţie de ceasuri la fel de banale, spune el. "Ceasul este personal, telefonul îl am de la serviciu. Tot ce e personal la mine este banal", spune Guy Poupet. "Tehnologia este pentru copiii mei".

Telefonul este un Blackberry în care are trecută întreaga agendă, dar în paralel îşi notează programul întotdeauna şi pe o agendă de hartie. "Mi-e destul de greu să trec informaţiile dintr-o parte în alta", spune Guy Poupet.

Despre 2011 în banking

Creditarea nu depinde de dobânzi, ci de ieşirea din criză

După doi ani marcaţi de criză, băncile privesc 2011 cu speranţă şi se aşteaptă să vadă scăzând nivelul creditelor neperformante. Guy Poupet spune că unul din avantajele BRD în criză a fost acela că, dispunând de o reţea mare (a doua ca mărime după cea a CEC Bank) a reuşit să suplinească scăderea de activitate din anumite zone cu business-ul din alte regiuni, care au funcţionat mai bine. O reţea mare poate ajuta banca să ajungă cât mai uşor la clienţi cu alte servicii, în afara creditelor.

"Piaţa bancară românească nu a ajuns probabil încă la maturitate şi mai există încă oportunităţi de dezvoltare a unor noi produse şi de atragere a unor noi clienţi. Confruntaţi cu criza, am stabilizat mărimea reţelei noastre. Dar ne păstrăm încă ideea de a deschide şi alte agenţii, într-un mod mai limitat, atunci când activitatea economică va reporni", spune Guy Poupet. Anemia de pe piaţa creditelor din prezent nu este în viziunea şefului BRD numai o problemă de cost, ci şi una de lipsă de încredere.

"Dar creditarea nu depinde în mod exclusiv de nivelul dobânzii; ea a funcţionat bine şi în perioade în care ratele dobânzilor erau la niveluri mai ridicate sau chiar mult mai ridicate decât acum. Cred că aşteptările mai degrabă optimiste faţă de acest an vor contribui la o creştere a activităţii de creditare. Cheia reluării creditării este de fapt reluarea creşterii economice".

Deşi activitatea în banking s-a redus, Guy Poupet este de părere că există încă o şansă pentru fiecare bancă, pe piaţa locală: "Nu cred că numărul băncilor este în sine o problemă. Pot exista bănci de toate mărimile, unele cu vocaţie de bancă universală, altele cu activităţi de nişă. Elementul important este ca structura să fie adaptată la talia şi rentabilitatea activităţii", spune el.