Valorile medii ale proprietăţilor, stabilite prin indici care au ca bază preţurile de strigare din anunţuri sau raportările notarilor, nu surprind cu exactitate situaţia din piaţa reală a tranzacţiilor.

Numărul de indici imobiliari care încearcă să surprindă cât mai exact valorile proprietăţilor imobiliare din România, precum şi trendul acestora, s-a mărit, ieri, odată cu publicarea indicelui elaborat de EFG Eurobank Property Services.

Comparat cu indicele celor de la imobiliare.ro, acesta se apropie de aceleaşi valori la nivelul principalelor oraşe, dar există şi diferenţe. Ambii indici relevă o scădere a preţurilor din Bucureşti, spre exemplu, de aproximativ 30%, la nivelul lunii ianuarie din acest an comparativ cu valorile înregistrate la finalul lui 2008.

Diferenţe mici se înregistrează atunci când vorbim despre Constanţa, acolo unde indicele EFG Eurobank Property Services relevă o scădere de aproximativ 20% pe parcursul anilor 2009 şi 2010, în timp ce analiza celor de la imobiliare.ro arată o ieftinire cu peste 30%.

Acelaşi oraş, dar cu preţuri mult diferite

Diferenţe mai mari găsim între cei doi indici atunci când vorbim despre Cluj-Napoca, oraş pentru care imobiliare.ro stabileşte un preţ mediu de 985 de euro pe metru pătrat, în timp ce analiza EFG Eurobank Property Services relevă un preţ mediu de 750 de euro pe metru pătrat.

Unii experţi din piaţă susţin că valorile indicilor publicaţi sunt discutabile, deoarece ele sunt stabilite având ca elemente orientative preţurile de strigare din anunţuri sau cele raportate de notari.

"Este greu să vii cu o medie de preţ valabilă în cazul unui oraş, deoarece între preţurile din anunţuri şi cele finale sunt diferenţe mari, apărute în urma negocierii dintre vânzător şi cumpărător", precizează Florin Zamfirescu, expert imobiliar.

Mai mult, majoritatea partenerilor tranzacţiei declară la notar alt preţ, aproape de limita inferioară a grilei. Consultantul imobiliar Maria Avramescu crede că indicii utilizaţi nu pot fi luaţi ca etalon.

"La o scădere a preţurilor de 10% valabilă de la un trimestru la altul, relevată de unul dintre indicii din piaţă, aş adăuga cel puţin 2-3 procente, pe baza contactului cu clientul final, nu pe baza anunţului de vânzare", a spus consultantul.

Din vara anului trecut, şi Institutul Naţional de Statistică publică trimestrial un indice imobiliar. Acesta este un fel de "inflaţie a pieţei imobiliare", care arată doar cât de puternică este tendinţa preţurilor de a creşte sau de a scădea. Florin Zamfirescu consideră indicele imobiliar al INS ca fiind poate cel mai puţin relevant dintre toate.