Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o magnitudine maximă de 8 grade pe scara Richter, care nu pot apărea la noi, susţin reprezentanţii companiei naţionale Nuclearelectrica, operatorul centralei.
Potrivit acestora, alegerea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la baza studii complexe privind riscul seismic.
"În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe scara Richter. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o acceleraţie terestră de 0,2 G, intensitatea maximă de apariţie a unui cutremur major luată în calcul pentru proiect pentru zona Cernavodă este de unul la 1.000 de ani, care corespunde aproximativ la gradul 8 pe scara Richter", se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.
Ce se întâmplă în caz de seism
Potrivit companiei, în cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se asigură urmatoarele funcţii: oprirea reactorului, răcirea zonei active, monitorizarea parametrilor de securitate nucleară.
"Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepartarea căldurii reziduale în situaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme, centrala nucleară de la Cernavodă, care utilizează tehnologie CANDU 6 (canadiană – n.r.), are prevazute două grupe de sisteme speciale, care sunt proiectate pe principii de acţionare diferite, amplasate în locaţii distincte, având surse de acţionare independente", se mai precizează în comunicat.
Avantajele tehnologiei CANDU
Tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţială înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoara şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (200 tone apa grea), iar în chesonul reactorului (care înconjoară vasul reactorului) se află aproximativ 500 tone apă, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale, în caz că aceasta se pierde.
În cazul acumulării de vapori de apă în clădirea reactorului, în vederea reducerii presiunii şi evitarea degradării pereţilor anvelopei, există un sistem de stropire cu apă cu o rezervă de circa 2.500 m3 de apă, care acţionează la valori stabilite în vederea protejării clădirii. România merge mai departe cu grupurile 3 și 4
În situaţia în care, în urma proceselor de radioliză, apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioară a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului, aceasta ca în cazul unei descărcări controlate, hidrogenul în contact cu aerul să nu producă o aprindere violentă.
"Aceste caracteristici de securitate specifice proiectului CNE Cernavoda conferă suficiente argumente pentru continuarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi drept urmare continuarea strategiei energetice a României", mai menţionează Nuclearelectrica.
În prezent, centrala funcționează cu două reactoare, cu o capacitate de circa 700 MW fiecare, care asigură circa 18% din consumul intern de electricitate. Prima unitate a fost pusă în funcțiune în 1996, iar a doua, în 2007, durata lor de viață fiind de circa 30 de ani.
Citiți mai multe detalii oferite de Nuclearelectrica