Aproximativ 48.300 de dosare de restituire a proprietății sunt în curs de soluționare la Autoritatea pentru Restituire a Proprietății. Alte câteva zeci de mii sunt înregistrate la primăriile din toată țara.
Foștii proprietari și-ar putea lua adio de la casele și terenurile pe care le-au fost luate abuziv. Mai mult, cei care vor primi despăgubiri de la stat vor primi maxim 15% din valoarea reală a bunului pe care ar trebui să-l primească înapoi. Sunt înregistrate 76.000 de dosare, din care au fost soluționate 27.700. Alte 48.300 de dosare sunt în curs de soluționare. Proiectul de lege care prevede blocarea restituirii în natură a fost citit în primă lectură în Guvern. „S-a eliminat măsura reparatorie a restituirii în natură a imobilelor solicitate sau compensarea cu alte bunuri sau servicii sau restituirea pe alt amplasament, singura măsură reparatorie constă în acordarea de despăgubiri stabilite potrivit prezentei legi. (...) Despăgubirile se vor acorda în limita unui procent de 15% din valoarea reală a bunului şi eşalonarea plăţilor despăgubirilor pe o perioadă de de 10-12 ani”, a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele ANRP, Dorina Danielescu” O lege care va putea fi ușor contestată În opinia avocațiilor, dacă intenția Executivului va deveni lege, iar un fost proprietar va ataca în instanță noua reglementare, va avea câștig de cauză. „Se încalcă un drept constituțional: dreptul la proprietate”, au explicat mai mulți avocați contactați de EVZ. Pe de altă parte, Danielescu a explicat că atunci când s-a stabilit acest procent s-a avut în vedere strategia fiscal-bugetară şi că suma alocată pentru a plăti aceste despăgubiri este de 531 milioane lei anual. „În prezent este un mecanism nefuncţional. Practic, prin această variantă a proiectului de lege se face ca acest mecanism nefuncţional să devină unul funcţional”, a adăugat preşedintele ANRP. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu a afirmat că instituţia pe care o reprezintă este conştientă de „nemulţumirile şi frustrările” pe care le poate genera acest proiect de lege, dar trebuie văzut 'contextul economic” în care se încearcă rezolvarea acestei probleme. „E o problemă care va stârni controverse, dar singura variantă pe care o avem la îndemână este ca acest Guvern să se apuce de treabă, să respecte rezoluţia CEDO şi să încerce să privească spre binele comun al tuturor celor care sunt în situaţia de a-şi redobândi, într-o formulă sau alta, într-o proporţie sau alta, vechile proprietăţi, vechile drepturi”, a susţinut Suciu. Dublă presiune pe Guvern El a mai spus că Guvernul se află sub o dublă presiune în ceea ce priveşte adoptarea acestui proiect de lege. „O dată există acest termen limită de timp impus de rezoluţia Curţii Europene - iulie 2012 - când trebuie să avem legislaţia în funcţie pentru că sunt un număr mare de procese la CEDO care altfel riscă să pună România într-o situaţie extrem de dificilă. (...) Pe de altă parte există un număr mare de persoane care încă aşteaptă clarificarea unei situaţii neclare de mai bine de 20 de ani”, a explicat Suciu. Purtătorul de cuvânt a mai declarat că, în această problemă, actualul Executiv decontează o problemă care s-a acumulat în ultimii 15-20 de ani din cauza unor „indecizii guvernamentale”. Concret, afirmă Danielescu, „Se urmăreşte responsabilizarea persoanelor îndreptăţite de a completa cu celeritate dosarele cu actele doveditoare prevăzute de lege prin introducerea unui termen de decădere de 60 de zile pentru depunerea acestora. Acest termen poate fi prelungit o singură dată pe o perioadă de 30 de zile”. De asemenea, sunt introduse termene limită de 12, 24 şi 48 de luni, în funcţie de numărul de cereri înregistrate, până la care unităţile locale şi centrale să finalizeze întregul proces de retrocedare a proprietăţilor. Proiectul de lege conţine şi prevederi care să reglementeze ordinea de soluţionare a cererilor de restituire. Proiectul de lege va fi afişat pe site-ul ANRM, urmând a intra în dezbatere publică începând de astăzi. Danielescu a amintit că elaborarea proiectului de lege în discuţie a fost determinată de faptul că, potrivit unei hotărâri a CEDO, până la 12 iulie 2012 statul român trebuie să ia măsuri „în vederea remedierii problemelor cu caracter sistemic” din acest domeniu.