Castrare chimică. Sursa foto: Arhiva EVZ Castrarea chimică, o inițiativă legislativă, care se referă la viol, agresiune sexuală și racolarea de minori în scopuri sexuale, a ajuns pe masa Camerei Deputaților. Doi parlamentari AUR, dar și deputatul PSD Daniel Ghiță, propun modificarea legislației, prin introducerea castrării chimice.
Castrarea chimică, inițiativă legislativă, pe masa Camerei Deputaților
Castrarea chimică nu ar urma să fie o operațiune consimțită de făptuitor, ci una obligatorie, dispusă de instanțele judecătorești. Deși inițiatorii arată că există, atât la nivel european, cât și la nivel mondial, implementată această practică, entitățile avizatoare nu sunt de acord, arătând că această castrare chimică obligatorie încalcă atât Constituția României, cât și pactele și tratatele internaționale în materia respectării drepturilor omului la care țara noastră este parte.
Inițiatorii doresc și modificarea articolului 109 indice 1 cod penal, prin introducerea noțiunii de castrare chimică, sub următoarea reglementare:
„Față de persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la articolul 218 alineat 1, articolul 219 alineat 1 sau articolul 222 Cod penal se poate dispune castrarea chimică”.
Este vorba despre infracțiunile de viol, de agresiune sexuală și de racolare a minorilor în scopuri sexuale.
Castrarea chimică. Sursa foto: Pixabay
Costul tratamentului medical, suportat de pacient
Propunerea legislativă „vizează și completarea articolului 77 din Legea nr. 253/2013, în sensul că „executarea măsurii de siguranță a obligării la un tratament medical, a castrării chimice sau a internării medicale se execută conform dispozițiilor articolelor 566 - 571 Cod procedură penală”, iar „costurile tratamentului medical sunt acoperite de la bugetul de stat, în timp ce cele ale castrării chimice sunt suportate de către persoana față de care a fost luată această măsură”.
Inițiativa mai vizează: „În cazul în care măsura obligării la un tratament medical, a castrării chimice sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penale sau al judecății, punerea în executare se face de către judecătorul de drepturi și libertăți sau de către instanța de judecată care a luat această măsură”.
Inițiatorii își explică demersul cu privire la castrarea chimică
Deputații Geanina Șerban și Antonio Andrușceac susțin: „Castrarea chimică a apărut în 1944, pentru a reduce producția de testosteron, care scade impulsul sexual al bărbatului, limitând astfel actele sexuale compulsive și presupune administrarea pentru restul vieții de medicamente bazate pe compuși chimici sau de hormoni sintetici pentru a îndepărta interesul sexual și pentru a face imposibil actul sexual”.
Documentul mai arată că această procedură este aplicată în state precum SUA, Argentina, Australia, Estonia, Israel, Noua Zeelandă, Polonia, Ungaria, Franța, Islanda, Lituania, Marea Britanie sau Belgia, „fiind o pedeapsă mult mai blândă decât cea aplicată în Cehia, și anume castrarea chirurgicală, ireversibilă medical, astfel fiind în concordanță cu articolul 22 din Constituție, care prevede dreptul la viață și la integritate fizică și psihică”.
Deputați AUR spun că inițiativa va avea un rol preventiv în protejarea minorilor
„Considerăm că măsura castrării chimice este extrem de necesară societății românești și că va avea un important rol preventiv în protejarea minorilor de traume fizice și psihice, iar severitatea acesteia va descuraja astfel de acte violente, antisociale, extrem de grave, care pot afecta dezvoltarea copiilor”, mai afirmă cei doi deputați AUR, inițiatorii acestui proiect de lege.
Propunerea ar încălca atât Constituția, cât și pactele și tratatele la care România este parte. Dacă inițiatorii sunt de părere că proiectul legii castrării chimice nu încalcă prevederile constituționale, nu aceeași este evaluarea entităților avizatoare. Consiliul Economic și Social (CES), spre exemplu, care a avizat nefavorabil inițiativa legislativă, arată că operațiunea castrării chimice, mai exact „tratamentele antilibidinale”, „pentru a fi conformă cu drepturile omului, ar trebui să fie consensuală - să presupună consimțământul valabil al făptuitorului sau al infractorului, după caz -, respectiv să fie reversibilă”, informează jurnalul.ro.
Recomandările noastre
