Copiii nascuti „prin decret” au fost moneda de schimb pentru apartamente si salarii mai mari. Asa rezulta din sutele de scrisori trimise de romani la Comitetul Central PCR, imediat dupa publicarea controversatului act normativ al lui Ceausescu. VIDEO
Majoritatea romanilor au acceptat conditionat Decretul 770 din 1966, privind interzicerea avorturilor. Scrisorile sosite la Comitetul Central de Partid dupa publicarea decretului arata ca interzicerea avortului a fost acceptata de popor, dar si contestata prin anonime.
Potrivit documentelor din arhiva Comitetului Central, acestea se impart in trei mari categorii: solicitari pragmatice de locuinta si marire a salariului, multumiri neconditionate adresate „din inima partidului” pentru grija fata de popor, dar si proteste violente, desi, in marea lor majoritate, anonime. In doar doua luni de la intrarea sa in vigoare, la CC au sosit „peste 600 de scrisori in legatura cu problema natalitatii si ocrotirea mamei si a copilului”.
Celelalte institutii comuniste au avut si ele casutele postale pline: scrisori cu un continut similar s-au primit si la Consiliul de Stat (60), Consiliul de Ministri (6) si redactia ziarului „Scanteia”.
Functionarii aflati „la primire” le inlesneau munca liderilor PCR, pregatindu-le dosare de documentare in care clasificau scrisorile pe teme, celor mai interesante facandu-le si un rezumat.
Serialul EVZ dedicat Decreteilor continua astazi cu un episod despre o realitate fascinanta: reactiile oamenilor fata de Legea privind interzicerea avorturilor.
Angajament pentru natalitate
Membrii CC al PCR au citit, probabil cu satisfactie, scrisorile in care cetatenii nu doreau decat sa le transmita fericirea ca au apucat Decretul 770. Un astfel de mesaj le-a trimis si Radasanu Alexandra, din orasul Falticeni, mama a zece copii, muncitoare la filatura, care nu voia decat un lucru: sa multumeasca PCR, Comitetului sau Central si tovarasului Nicolae Ceausescu personal pentru decret si „pentru tot ce s-a facut ca poporul sa traiasca o viata fericita”.
Alti romani se simteau obligati sa-si ia un angajament ferm: „Baleanu Ion din Oradea, muncitor sudor la IMB, tata a patru copii, isi exprima recunostinta sa fata de masurile luate de conducerea partidului, personal tovarasului Nicolae Ceausescu si se angajeaza ca sa lupte pentru traducerea lor in viata”.
Staica Andrei, din Lugoj, avea alta idee: „Interzicerea intreruperilor de sarcina in functie de venituri (de la doi copii pentru familiile cu venit mic si de la trei-patru copii pentru familiile cu venituri mai mari)”.
Proteste protejate de anonimat Documentele CC arata insa ca decretul a fost si contestat, uneori pe un ton violent. Cei mai multi semnatari ai scrisorilor de protest au fost insa prudenti: si-au scris nemultumirile sub protectia anonimatului. Cele mai dure epistole de acest gen nici nu mai erau detaliate in rezumatele pentru membrii Comitetului Central, fiind mentionate doar ca avand „continut pornografic si injurios”. Cele scrise intr-un limbaj mai „literar” erau insa prezentate in detaliu.
Astfel, un anonim iesean era de parere ca „masura luata este profund nedemocratica, incompatibila cu regimul nostru. Aceste probleme s-au mai discutat si se mai discuta in sedinte, si atata timp cat femeia va naste ea va trebui sa hotarasca in aceasta problema”.
Un alt anonim, tot din Iasi, ii avertiza pe liderii PCR ca „prin decret se atenteaza la cele mai intime probleme de familie si publicarea lui a starnit o ostilitate puternica. Se cere anularea decretului si fiecare sa fie lasat sa aprecieze cand sa aiba copii si cati e in stare sa creasca”.
„Un decret ca o lovitura de maciuca” Un avertisment si mai serios a venit din partea unui anonim care nu a dorit sa-si dezvaluie nici macar orasul. A tinut, in schimb, sa le spuna tovarasilor din CC ca el „considera masurile luate prin decret ca o lovitura de maciuca si arata ca 57 de persoane s-ar fi organizat sa lupte impotriva acestor masuri. Isi exprima temerea ca aceste masuri lovesc si in tineret, care de la 18-19 ani au nevoie de contact sexual, iar in cele din urma vor fi nevoiti sa practice inversiunea sexuala”.
Au existat insa si nemultumiri exprimate cu nume si prenume. Paulina Catana, din Bucuresti, care se recomanda „membru de partid, inginer de aviatie si salariat la Ministerul Transporturilor Auto, Navale si Aeriene”, considera Decretul 770 drept neconstitutional si propunea „abrogarea lui in forma actuala si revocarea deputatilor din MAN (Marea Adunare Nationala) care au favorizat emiterea acestui decret”.
EPISOADE ANTERIOARE > Cine sunt decreteii?
> Mandria de a fi decretel. Reactii de la cititori
> Cum s-a luat decizia care a „nascut” doua milioane de romani?
URMEAZA IN EVZ
> In pat cu decretul: Medicii povestesc „mecanica” avortului in temuta „Era Ceausescu”
ANONIMA „Sa se ia focul de la cei fara copii” Potrivit dosarelor din arhive, cele mai numeroase epistole sunt cele „din continutul carora reiese ca autorii lor sunt de acord cu prevederile decretului, dar fac si propuneri: sa se construiasca mai multe locuinte, marirea alocatiei de stat pentru copii, marirea salariilor, introducerea taxei de celibatar, interzicerea concubinajelor etc”.
Dintre cele peste 600 de scrisori, majoritatea contin solicitari fie de locuinte noi, fie de mutare intr-un spatiu locativ mai extins. Catrinoiu Nicolae din Bucuresti, unul dintre expeditori, le propunea sefilor PCR „marirea alocatiei de stat pentru copii, in functie de salariu si, pe masura ce copilul inainteaza in varsta, reducerea programului de lucru pana la terminarea primelor patru clase elementare, aplicarea de impozite celor necasatoriti si casatoriti fara copii cu incepere de la varsta de 25 de ani”.
Un grup de anonimi din Campina ducea pretentiile si mai departe: „In scrisoarea lor se ridica inca o problema: unele familii cu copii au patru-cinci focuri cu gaze, in timp ce familiile cu mai multi copii nu au nici un foc. Se propune verificarea in comuna si sa se ia masuri de a lua focurile de la familiile care nu le folosesc si sa se dea altora care nu au deloc”.
NICOLAE BOTEZATORUL
Primul nas al tarii Aparitia decretului a avut insa si un efect greu de anticipat: Nicolae Ceausescu a inceput sa primeasca din ce in ce mai multe solicitari sa devina nasul unor copii nascuti dupa 1967.
La inceputul lunii noiembrie 1967, cand decretul de-abia fusese adoptat, conducatorul suprem incepuse deja sa primeasca astfel de rugaminti. „Traim in Tara Motilor si vrem sa facem un botez comunist asa cum nu s-a mai intalnit. De profesie - ambii profesori. Am programat aceasta mare sarbatoare pentru ziua de 16 noiembrie. Din toata inima va invitam si va rugam a ne comunica pe ce data sa va asteptam”, ii scriau lui Ceausescu sotii Matis din Huedin.
Alte „oferte” de acest gen aveau insa un substrat dramatic: „Eu, subsemnatul Bolog Alexandru, din Baia Sprie si Bolog Ana va rugam daca binevoiti sa ne botezati o fetita nascuta in februarie 1967 din cauza ca suntem foarte saraci, iar sotia mea a nascut pana in prezent al noualea copil, iar eu sunt tebecist si mare nevoie de mine nicaieri si nu pot sa intru in serviciul statului”.
Nicolae Ceausescu nici nu apuca sa citeasca aceste epistole. Cei care le trimiteau primeau refuzuri politicoase in care li se explica faptul ca primul-secretar nu ii poate onora cu prezenta pentru ca e retinut de „treburi de stat”. Uneori, era trimis la botez un sefulet judetean al PCR, care ii consola pe parinti pentru absenta conducatorului.
Cititi si:
Decreteii, generatia cu stea in frunte
Intrecerea socialista a natalitatii