În creierii munților Vâlcan, din județul Gorj, se află o cădere de apă care le dă fiori localnicilor. Oamenii spun că, de mii de ani, acolo se scaldă „rudele lui Scaraoschi” și că noaptea e bine să eviți zona.

O zonă sălbatică, mai puțin atinsă de civilizație, am găsit pe Valea Bistriței. În județul Gorj, râul străbate masivul muntos Vâlcan și curge, la vale, pe lângă Hobița, satul marelui sculptor Constantin Brâncuși, până în apa Tismanei.

Ca să poată admira frumusețile acestor locuri, călătorul trebuie să treacă prin Târgu Jiu, pe DN 67D, până în comuna Peștișani. Din centrul localității, un drum se face la dreapta. Poate fi străbătut doar până la o anumită altitudine cu un autoturism „de oraș”. „Doar cu un 4x4 poți ajunge să vezi Cascada Dracilor”, ne-a avertizat un localnic.

Înmormântare pe Bistrița

Atrași de renumele cascadei care le dă fiori localnicilor, am intrat în pădurea de la poalele muntelui Vâlcan. De-a lungul drumului, Bistrița susură pe dreapta. O barieră arată că, de acolo, începe pădurea Obștii Peștișani, întinsă peste câțiva munți.

Pe malul apei, am întâlnit un grup de femei, bărbați și copii îmbrăcați în haine de culoare neagră. De la ei am aflat că un obicei străvechi al acelor locuri este „înmormântarea pe Bistrița”. Ne-au zis că, din moși strămoși, la o săptămână după înhumare, rudele morților din Peștișani vin pe malul râului și îndeplinesc un ritual. Gheorghe, un bărbat din localitate, împodobise un toiag, pe care agățase un prosop, lână, dulciuri, batistă și flori. Un băiat, Ionuț, a intrat în apă până la glezne și a luat cu o cană apă din râu pe care a turnat-o peste un prosop pus pe o piatră. La fiecare cană pusă, Maria, o femeie de vreo 50 de ani, rostea câteva cuvinte ritualice. Apoi, ajutată de o altă consăteancă a pus patru lumânări pe o coajă uscată de dovleac și i-a dat drumul să plutească pe Bistrița. Cele patru lumânări simbolizează cele patru capete care se pun la mort. „Așa pleacă sufletul mortului. Cu cât lumânările stau aprinse și merg mai mult, la vale, cu atât înseamnă că răposatul este împăcat”, spunea Maria. Apoi, toți participanții poftesc la masă, ca la o mică pomană.

Barajul construit pe jumătate

Am lăsat în urmă familia îndoliată să îl petreacă pe cel trecut în lumea drepților și am mers, mai departe, pe drumul amenajat, până la pensiunea Păstrăvarului, o cabană a Obștii Peștișani.

După câțiva kilometri, drumul devine din ce în ce mai anevoios și forestier. Ușor, ușor, am ajuns la barajul Clocotiș, o amenajare hidrologică neterminată, fiind înălțat doar pe jumătate. „Au oprit lucrările din lipsă de fonduri.”, povestea un localnic. Barajul Clocotiș și barajul Vâja, aflat în amonte pe Bistrița, fac parte din sistemul hidroenergetic Cerna- Motru - Tismana.

„Dușul” împielițaților

Pe drumul ce părea tot mai îngust am ajuns la Cascada Dracilor. Oamenii locului spun că, noaptea, acolo vin împielițații să facă baie. Oamenii se feresc să treacă pe drum, după lăsatul serii. Nu e ușor pentru turistul rătăcit pentru că în acei munți sunt urși și mistreți.

O altă cascadă „preferată de necurați” se află la câțiva zeci de kilometric mai departe, tot în masivul Vâlcan. Pe raza comunei Runcu, aproape de Cheile Sohodolului, se află cascada Toaia Dracilor. De sute de ani, o legendă spune că oamenii au văzut dracii scăldându-se în miez de noapte și uscându-se, apoi, în jurul focului.

Cele două Bistrițe

Puțini știu că Bistrița este denumirea a două râuri, din două zone diferite ale țării. Cea mai cunoscută trece prin Moldova. Izvorăște din munții Rodnei, străbate Carpații Orientali și se varsă în Siret. Bistrița Gorjană, însă, este un afluent al râului Tismana și se formează la confuența a două brațe: Negoiu și Groapele.

Casa Păstrăvarului

Pensiunea Casa Păstrăvarului (foto) aparține Obștii Peștișani. Construcția asigură tot confortul turistului într-o zonă sălbatică. E situată pe Valea Bistriței, la o altitudine de 650 metri, în masivul Vâlcan. Până acolo sunt 22 kilometri din comuna Peștișani. Locația recent construită are 12 camere sală de mese, verande, etc. În incinta pensiunii se află un foișor unde pot fi servite mâncăruri specifice zonei, păstrăv afumat, prăjit sau la grătar, tocană de miel, etc. Bunătățile se fac la grătar sau la cuptorul rustic, iar după preferințe pot fi degustate și băuturi tradiționale. În mijlocul pensiunii se află o păstrăvărie din care turistul poate alege „cina”. Pentru amatorii de vânătoare, Obștea Peștișani are încheiat contract cu Asociația de vânătoare și pescuit sportiv Ursul Carpatin care dispune de un plan anual de recoltă pentru urs, cerb, porc mistreț, capră neagră, căprior, etc.