Asociația 21 Decembrie, Academia Civică, Fundația Culturală Memoria, în colaborare cu Marina Dumitrescu și Maria Berza au depus o petiție online prin care strâng semnături pentru înlăturarea monumentului considerat o monstruozitate. Ei cer autorităților ca „Țeapa” să fie relocată iar în Piața Revoluției să fie amplasat un alt simbol, stabilit printr-un concurs transparent. Pentru asta este nevoie, însă, ca „Memorialul Renașterii” să fie scos de pe Lista momumentelor istorice ale Capitalei.

 

Juriul nu și-a făcut treaba

Tot printr-un concurs a fost selectat și actualul momument, în 2004. Întrebată de reporterul Evenimentului zilei cum putem fi siguri că nu se va mai repeta ca un monument nepotrivit să fie selectat, jurnalista și inițiatoarea petiției, Marina Dumitrescu, a declarat că speră într-un juriu competent. „Nu putem ști, putem spera ca acel juriu al acestui nou concurs își va face treaba de juriu care este format din critici de artă, oameni de cultură, care să aprecieze că un monument este oportun, este frumos sau nu este. Deci, putem spera acest lucru. Juriul care a patronat concursul pentru renumita «țeapă», în 2004 nu și-a făcut treaba ca lumea din moment ce câștigător a ieșit acest proiect care este lipsit de orice fel de valoare estetică, simbolică și de orice altă natură.” Ea a mai precizat că: „acel concurs a fost, de fapt, un concurs netransparent, în care au existat proiecte mult mai reușite. Răzvan Theodorescu mi-a spus, am înregistrarea încă pe care o pot folosi ca dovadă, că el ca om de cultură și mare istoric de artă nu ar fi ales această lucrare dintre cele care s-au prezentat la concurs. Nu putem fi siguri, dar putem spera că un nou juriu și-ar putea face treaba de juriu alegând un nou proiect care să aibă valoare”.

Istoria „Memorialului Renașterii”

„Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989” este un monument situat în Piața Revoluției din București. „Memorialului Renașterii” are o înălțime de 25 de metri și a costat 56 de miliarde de lei vechi. Concursul pentru construirea monumentului s-a desfășurat la finalul mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, ministru al Culturii la acea perioadă. Juriul format din plasticienii Ion Marchiș și Bogdan Bârleanu, Ovidiu Popescu (reprezentant al „Secretariatului de Stat pentru Revoluționari), arhitectul Gheorghe Bălășoiu și Ștefan Damian (reprezentant al ministerului Culturii) a desemnat câștigător monumentul din 15 proiecte care au participat la concurs. Autorul lucrării este Alexandru Ghilduș- constructor, sculptor, pictor și decorator român. Este doctor în domeniul arte vizuale, profesor la Universitatea Națională de Arte din București, decan al Facultății de Arte Decorative și Design, președinte al Societății Designerilor Profesioniști din România. „Memorialul” a fost inaugurat pe 1 august 2005 și înscris în Lista monumentelor istorice din București în 2010.

Printre cele mai populare porecle ale monumentului care merită a fi menționate se numără: „Ţeapa” din Piaţa Revoluţiei, „Cartoful pe Băţ”, „Ţepuşă cu cartof”, „Vector cu coroniţă”, „Cartof tras în ţeapă”, „Ghilduşa piramidă”, „Circumcizia ratată”, „Un creier pe băţ”, „Măslina-n scobitoare”, „Nuca-n ţeapă”, „Fleica-n frigăruie”, „Cartoful revoluţiei”, „Țeapa de 56 de miliarde” sau „Kitsch cu patalama”

 

Te-ar putea interesa și: