Nu demult, am citit cu pasiune o carte despre România şi ţările vecine. Este un gen literar specific acelor cărţi socio-politice, care tratează evenimente istorice europene contemporane.
Robert Kalpan este un talentat reporter, autor de cărţi de călătorii şi eseist. Este unul din puţinii ziarişti occidentali care a fost fascinat de această regiune şi care a călătorit intens prin Balcani, între anii 1980 şi 1990.
Scriitorul a circulat de la oraş la sat, fie cu trenul sau făcând autostopul. A contactat oameni din toate straturile sociale: ţărani, profesori, preoţi, prostituate, studenţi, cetăţeni de rând, politicieni sau ziarişti. Este o carte imposibil de uitat sau de lăsat din mână, un excelent portret al regiunii balcanice, întocmit la câteva luni de la căderea comunismului. Kalpan îmbină metafora cu arta descriptivă şi adevărul istoric, descrierile de oameni şi locuri cu faptele istorice şi politice.
Robert Kalpan a scris articole pentru ziarul The Atlantic şi The New Republic, a locuit în Grecia timp de şapte ani, iar Romaniei îi dedică aproape 100 de pagini, respectiv şapte capitole din 17 câte are cartea. Volumul tratează momente importante şi complexe despre căderea comunismului şi moartea soţilor Ceauşescu. Scriitorul este documentat în istoria României, se strecoară în trecut şi revine în prezent cu o usurinţă neobişnuită, dovedind cât de intens a călătorit prin ţară, revenind cu multe detalii istorice inedite sau tabu din timpul comunismului. Ne plimbă prin Bucureşti, prin Deltă, Moldova, Bucovina, Timişoara, Transilvania. Foarte interesant este interviul cu Cristian Mungiu, pe atunci student la Iaşi.
Balkan Ghosts A Journey Through History, de Robert D. Kalpan St. Martin’s Press, New York, 1993 Kitchener Public Library
Dupa imensul succes la cărţii sale, Balkan Ghosts, fiind considerată un best seller, Robert Kaplan revine cu o altă carte de acest gen, Eastward to Tartary, în care ne invită la o călătorie prin Ungaria, România, Bulgaria, Turcia, Liban, Siria, Iordania, Israel, Georgia, Azerbaijian, Armenia şi Turkistan.
În această carte Kaplan explorează resturile a două imense imperii, Otoman şi Sovietic. El are curajul şi tenacitatea de a călători în unele dintre cele mai sărace şi mai periculoase regiuni ale lumii, fiind înarmat numai cu un creion. În acest nou volum de călătorie dedică patru capitole României, în jur de 40 de pagini. Consideră România şi Bulgaria ca fiind lumea a treia a Europei (nr. the third world Europe), aflate la o răscruce de drumuri, având un climat economic riscant şi un venit mediu pe cap de locuitor foarte scăzut. Călătorind prin Baku revede imagini din Bucureşti. În capitolul The Widening Chasm (nr. Adâncirea prăpastiei) el creionează portretul primarului oraşului Cluj, Gheorge Funar, un naţionalist convins, întâlnirile sale cu studenţi şi profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Capitolul Third World Europe tratează despre capitalismul în România, noii îmbogăţiţi peste noapte, întâlnirile sale cu filozofi români şi personalităţi politice, dizidenţi, diplomaţi ca Patapievici, Mircea Răceanu, ori Costache Codrescu. Un alt capitol dedicat României, Balkan Realists, reia interviuri cu Brucan, discuţii legate de soţii Ceauşescu şi moartea lor precipitată. Aici avem un portret realist al lui Emil Constantinescu, preşedintele de atunci al României, pe care îl consideră ca fiind primul conducător moral al României, de la moartea regelui Ferdinand. Ultimul capitol, Pivot State, reia discuţiile politice cu Prof. Dr. Costache Codrescu, un general la pensie, abordează tema politicei armatei române şi rolul ei în revoluţia din 1989.
Eastward to Tartary: Travels in the Balkans, the Middle East, and the Caucasus, Robert D. Kaplan Vintagebooks, New York, 2000 Waterloo Public Library