Prin literatura recenta de categorie "pana" si "musca" bantuie o tema care merita semnalata: cea a trestiei nepansive sau a insului care se intoarce din concediul de o stea al cartezianismului si ratiunii critice in bratele primitoare ale necugetarii pure.
E la moda, pe scurt, sa te lasi de gandit. Ca ipoteza de lucru mi se pare incitanta - daca ar fi exploatata original si dusa pana la ultimele consecinte.
Dar, cum o astfel de constructie ar implica si gandire fondatoare, ceea ce ar dinamita proiectul chiar din interior, cartile pe tema „Nu gandesc, deci exist” raman ignorante cu privire chiar la obiectul lor de studiu. Sa fie o conditie de existenta? Posibil, dar sa luam un exemplu.
Eseul lui Hannes Stein, „Cum m-am lasat de gandit: mic tratat pentru intelectuali epuizati” (Editura Nemira), se vrea o rapida initiere a cititorului in placerile necugetarii, prin opt cai recomandate de autor - ocolirea disputelor, identificarea obsesiva a unui individ cu grupul etnic din care face parte, practicarea bascaliei si a vorbariei goale, imbratisarea religiei (de preferinta musulmane!), consumul de droguri etc.
Beneficiile scufundarii in supa originara a negandirii sunt multiple, iar printre ele se numara cresterea sanselor de a aparea la televizor si a succesului la sexul opus. V-ati dat deja seama ca Hannes Stein se vrea un satirist in siajul lui Jonathan Swift sau Alexander Pope, care intoarce oglinda si construieste, pe principiul antifrazei, un portret al ignorantului de serviciu, incercand sa te faca sa citesti ros de groaza recunoasterii de sine.
Din pacate pentru Stein, singura apropiere reala intre el si Swift ramane initiala numelui. Stilul lui Stein este ironic, dar impanat de referinte filosofice de „uz domestic” sau la mana a doua; e intimist pana la exasperare si americanizat pana la strangularea nuantelor; sub umbrela pamfletului, face afirmatii antiislamice argumentate simplist si din afara paradigmei.
Insa, in fond, ridica din nou problema gandirii intr-o lume care crede ca si-a rezolvat de mult dilema Pomul Vietii - Pomul Cunoasterii si care poate, dupa lectura acestei carti usoare, se va trezi cu chef. De „Faust” al lui Goethe sau de „Dunciada” lui Pope, printre altele...