O noțiune juridică nou-introdusă în legislația din România, proprietatea periodică, este o modalitate a dreptului de proprietate prin intermediul căreia o persoană poate deține o proprietate doar pentru o anumită perioadă de timp, la prețuri mai accesibile decât dacă ar fi pe deplin proprietar. Cu toate acestea, noţiunea aduce în practică o serie de necunoscute, arată o analiză a Casei de Avocatură Ionescu și Sava.
Deși folosită în trecut sub diverse denumiri time-sharing, coproprietate spațio-temporală, noțiunea de proprietate periodică a fost introdusă în legislația din România prin Codul Civil din 2011. .Pentru cei interesați de proprietatea periodică, analiza Casei de Avocatură Ionescu și Sava subliniază următoarele aspecte întâmpinate în practică:
- care sunt și cum se vor aloca pe termen lung costurile asociate proprietății – costuri de renovărimajore, remobilarea periodică a apartamentelor (vor fi necesare de-a lungul timpului lucrări de întreținere și modernizare, remobilare sau reutilare) – aceste costuri și mecanismul de percepere, alocare și justificare contabilă a acestora trebuie clar stabilite înainte de încheierea contractului de vânzare;
- care este și cum va evolua repartizarea impozitelor și taxelor locale – în acest moment, nu există prevederi fiscale speciale aplicabile acestui tip de proprietate, motiv pentru care cel mai probabil se vor aplica regulile clasice ale coproprietății; majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce dețin mai multe clădiri ridică o problemă suplimentară (legislația fiscală actuală nu distinge cu privire la regimul de proprietate periodică, motiv pentru care majorarea va fi aplicabilă chiar dacă pachetul de vacanță este limitat la o săptămână), iar pentru societățile comerciale, impozitele locale aferente acestor proprietăți sunt chiar mai împovărătoare;
- care sunt costurile inițiale reale - pe lângă prețul pachetului, se vor adăuga: cheltuielile notariale asociate vânzării, garanția de bună utilizare (cuantumul acesteia variază, ca și perioada pentru care este solicitată), asigurarea imobilului, taxa de administrare, taxa de utilizare (cuantumul acestora variază și pot fi solicitate pentru o perioada inițială de 1-3 ani de exemplu).
Situațiile practice de folosire a proprietății periodice precum situația în care proprietarul din perioada anterioară refuză să elibereze imobilul la momentul încetării perioadei cuvenite; deteriorarea imobilului de proprietarul anterior; deteriorarea unui element esențial pentru proprietar; intrarea în spatiu în caz de pericol sau pentru efectuarea de reparații. Toate acestea trebuie prevăzute și soluționate prin contractul de vânzare.În plus, procedura de numire a unui nou administrator implică consimțământul și, mai important, consensul proprietarilor. Î
„Deși acest instrument este utilizat cu succes în alte țări europene, atât în sistemul public cât și în cel privat, chiar în cazul în care relațiile dintre părți sunt guvernate de o serie de prevederi contractuale și legale care să asigure protecția proprietarilor în sistem de proprietate periodică, dificultățile și neplăcerile generate de implementarea acestora măsuri, precum și costurile asociate proprietății pe termen lung trebuie avute în vedere la evaluarea posibilității de cumpărare. Închirierea clasică sau în regim hotelier par în continuare a fi soluțiile cel mai puțin împovărătoare.” a declarat Diana Turturica, avocat asociat, Casa de Avocatură Ionescu și Sava.