Cei doi candidaţi în cursa pentru Casa Albă au abordări diferite în ceea ce priveşte politica externă; evoluţia relaţiilor cu Rusia şi agenda economică ar putea face însă diferenţa.

Întreaga lume are ochii aţintiţi asupra scenei politice americane. Cel care va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie - democratul Barack Obama sau republicanul John McCain - va înclina balanţa în materie de politică externă. Iar, în aceste condiţii, liderii lumii îşi fac calcule. Pentru România, mai avantajoasă pare să fie o administraţie republicană, relevă o serie de analişti.

Relaţiile bilaterale s-au dovedit a fi mai bune în perioada în care George W. Bush s-a aflat în fruntea SUA. În ceea ce priveşte relaţiile economice dintre Statele Unite şi România, acestea nu vor fi afectate, indiferent cine va ajunge la putere. Uşoare avantaje s-ar putea contura dacă alegerile ar fi câştigate de democratul Barack Obama, având în vedere deschiderea acestuia în relaţia cu Uniunea Europeană faţă de facilitarea unor acorduri economice.

Un aspect de mare interes pentru români este cel legat de eliminarea vizelor, capitol la care administraţ ia republicană s-a dovedit a fi mai flexibilă. În timpul mandatelor preşedintelui George W. Bush, oficialii americani au pus pe tapet o etapizare a procesului de extindere a programului Visa Waiver. Condiţia principală pentru ca românii să beneficieze de eliminarea vizelor pentru SUA este cea a ratei de refuz al cererilor de viză de 10%. Nu în ultimul rând, trebuie îndeplinite şi criterii tehnice şi de securitate.

Bunăvoinţa republicanilor faţă de români s-a manifestat însă în contextul în care ţara noastră s-a dovedit un partener ascultător al Statelor Unite, contribuind la operaţ iunile forţelor de coaliţie din Irak şi Afganistan. Dar sprijinul României a fost apreciat şi de democraţi. În martie, senatoarea Hillary Clinton a promis că, dacă va deveni preşedinte, se va strădui să elimine vizele pentru români.

BALANŢĂ ÎN ECHILIBRU

Alegeri cu miză importantă şi pentru România

Cristian Pârvulescu, politolog: Diferenţele sunt minore de la o tabără la alta

„În apropierea alegerilor americane, şi în 2000, şi în 2004, tentaţ ia multora a fost să spună că un republican este mult mai apropiat de România decât un democrat. Exemplul care se dă cel mai des este cel al lui Clinton, care face o vizită de consolare la Bucureşti, în schimb, Bush vine şi felicită România pentru intrarea în NATO. Eu cred că nu putem să gândim în termeni atât de înguşti. Statele Unite, care au totuşi un rol preponderent în politica mondială, trec în momentul de faţă printr-o criză şi au nevoie de ieşire.

Dacă America iese din tunel, atunci există o şansă ca întreaga omenire să iasă din tunel, şi aşteptările din partea lui Obama sunt mari. Pentru mulţi români o schimbare în acest sens la Casa Albă ar fi dezirabilă. Deşi încearcă să aibă legături cu ambele tabere politice, deşi sunt prezente în ţară ambele partide prin organizaţiile lor internaţionale, partidele româneşti se definesc în momentul de faţă mai degrabă în raport cu republicanii, ceea ce cred că e o defecţiune în gândirea noastră politică. (...)

Cred că Rusia încearcă să profite că America este acum în perioada «răţoiului şchiop», Europa este şi ea puţin cam stângace. Biden, secundantul lui Obama, poate fi la fel de dur în relaţiile cu Rusia ca McCain, pentru că este un specialist în relaţii internaţionale, şeful Comisiei senatoriale de politică externă, şi înţeleg că este un creştin din acela radical, care umblă aproape permanent cu mătăniile la el. Deci nu cred neapărat că în discursul politic Obama va ceda din punctul acesta de vedere. Este adevă rat că ceea ce aşteaptă americanii în primul rând este o rezolvare a problemelor interne, şi nu externe.

Marea bătălie se va da pe problemele economice, şi aici va fi foarte dificil pentru McCain, pentru că moştenirea mandatului Bush pe plan intern este în momentul de faţă criticată. Pe noi ne interesează dacă Statele Unite rămân sau nu un actor important în viaţa politică internaţională, iar diferenţele în ce priveşte România cred că sunt minore de la o tabără la alta.“

Bogdan Teodorescu, analist politic: O miză pentru toată Europa de Sud-Est

„Alegerile americane nu cred că ne afectează pe noi într-un mod direct, cât această parte a Europei. Analog conflictului din Irak, din preajma alegerilor prezidenţiale din 2004, este acum cel din Georgia. Numai că situaţia este totuşi alta, pentru că europenii se raportează diferit, fiind vorba de o zonă de proximitate în care Rusia încearcă să-şi arate muşchii.

Nu aş da neapărat crezare mesajului lansat de Putin, că este de fapt mâna republicanilor, care au forţat situaţia din Georgia din raţiuni electorale, dar este un eveniment care poate împinge electoratul american într-o zonă sau alta. Raţiunile administraţiei Bush în ce priveşte ţara noastră nu pot fi privite decât ca interes faţă de deschiderea strategică pe care o avem la Marea Neagră şi la zonele de influenţă ale Rusiei. În continuare, diferenţele de ordin militar nu cred că vor fi semnificative. Miza este economia internă a SUA, care are efecte deosebit de importante asupra economiei mondiale, iar Rusia şi celelalte puteri privesc cu deosebit interes zonele sensibile de influenţă.“

Petre Roman, profesor de ştiinţe politice: Moment crucial pentru proiectele energetice europene

„În funcţie de alegerile din SUA se vor regla anumite chestiuni în plan strategic şi militar, însă cel mai important lucru pentru noi este o poziţionare care să ne avantajeze din punct de vedere economic. Fără îndoială, conflictul georgian afectează puternic agenda politică a celor doi candidaţi, şi, în raportul cu problemele interne ale SUA, va înclina balanţa spre unul dintre ei, fie el democrat sau republican.

Este importantă, fără îndoială, şi raportarea Europei faţă de reacţia agresivă a Rusiei care ne afectează accesul la resursele energetice din Caucaz. În orice caz, ar fi un dezastru pentru România să rateze includerea în planurile energetice ale conductelor de aprovizionare a UE.“ (Andi Manciu)

ŞANSE ŞI SIMILITUDINI

În ambele variante, America va fi mai aproape de Europa

Poate că întrebarea ar trebui reformulată: ce ar fi mai bine pentru Europa? Să fie ales Obama sau McCain?

Vest-europenii revoltaţi de politica lui Bush par fascinaţi de oratoria lui Obama. În Germania este privit ca un înger salvator: s-a opus invadării Irakului. Altfel, lipsa de experienţă internaţională, chiar europeană, nu pare să-i ştirbească aura. Din contră, întăreşte factorul „noutate“.

Obama vrea o retragere rapidă din Irak. Se pronunţă pentru tratative directe cu Iranul. A făcut însă o declaraţie belicoasă cu privire la Pakistan, unde se regrupează talibanii. Dar pe măsură ce se apropie alegerile devine mai prudent.

 Est-europenii, mai cu seamă cei care au gustat experienţa sovietică până la capăt, sunt ceva mai rezervaţi în privinţa lui Obama. Rusia îşi arată iar colţii. Trecând peste Irak, se conturează un nou război rece. McCain are experienţa războiului. A vorbit mai răspicat despre criza din Georgia. În general, poziţia lui McCain faţă de Rusia este mai sceptică şi mai dură.

Pe de altă parte, McCain se desparte de unilateralismul lui George Bush. A promis să restabilească „respectul şi încrederea reciprocă între SUA şi Europa“, adică să ia în consideraţie voinţa colectivă a aliaţilor Americii. Ceea ce ar putea linişti temerile de o adâncire a clivajului estvest.

Oricare dintre cei doi va deveni preşedinte va lucra cu un Congres, probabil dominat de democraţi. În acest sens, Obama va avea mai multă libertate de manevră. Dar nu în tot ce ar vrea să facă.

Deseori, candidaţii care inspiră mari speranţe nu le pot duce la îndeplinire. Sub charismaticul Kennedy, cu care e comparat Obama, America a fost la un pas de o confruntare nucleară, Hruşciov încercând să profite de lipsa sa de experienţă.

La fel, adesea, cei care, prin vârstă sau experienţă sunt prea ancoraţi în trecut, nu simt întotdeauna pulsul opiniei publice şi pot rata ocazii de a promova schimbări.

Americanii sunt cei care vor alege. De regulă însă, realitatea învinge visurile. (Christian Mititelu, comentator de politică externă)

RELAŢII ECONOMICE

Perspective mai bune pentru varianta Obama

Alegerea lui Barack Obama sau a lui John McCain la preşedinţia Statelor Unite va afecta extrem de puţin sau chiar deloc relaţiile economice dintre noi şi americani, susţin analiştii economici români. Singurele avantaje pe care le-am putea avea dintr-o viitoare alegere a democratului Obama ar veni tot pe filieră europeană.

„Poate în relaţia cu UE, Obama ar fi mai deschis pentru facilitarea unor acorduri economice de pe urma cărora să beneficieze statele membre UE, prin urmare şi România“, a declarat Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată. Viitoarele avantaje pe care România, ca stat membru al comunităţ ii europene, le-ar putea avea vin tocmai din interesul arătat de senatorul de Illinois faţă de creşterea cheltuielilor publice pe alte sectoare decât cel militar, ceea ce ar putea însemna impulsionarea comerţului şi a investiţiilor, este de părere Voinea.

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră însă că România este o ţară mult prea mică pentru a conta în planurile economice ale candidaţilor americani. „Pentru noi nu are nicio importanţă dacă la conducerea Statelor Unite va fi McCain sau Obama. România nu contează. Relaţiile noastre cu SUA sunt minunate, dar nu există. Nu avem nici petrol, nici gaze, exact ce-i interesează pe americani... Ford a venit în România pentru că se află la ananghie“, a precizat Şerbănescu. (Cristina Sbârn)

AVANTAJUL EXPERIENŢEI

McCain înţelege mai bine România

Din perspectiva experienţei politice şi a relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est, este evident că senatorul John McCain este în avantaj. A nu se uita că este preşedintele Institutului Naţional Republican, că a fost direct implicat în procesul de democratizare din fosta URSS şi din întreg blocul comunist, că este la curent cu istoria acestei regiuni şi că nu-şi face niciun fel de iluzii cu privire la aspiraţiile imperial-expansioniste ale Rusiei. Am fost de faţă, acum câţiva ani, aici la Washington, la lansarea cărţii despre gulag a ziaristei Anne Applebaum, carte care va apărea în curând şi în româneş te, la Editura Humanitas. Discursul lui John MacCain rostit cu acel prilej dovedea expertiză istorică şi profundă empatie pentru victimele comunismului.

Trebuie să spunem însă că şi în echipa democratului Barack Obama se află personalităţi remarcabile din perspectiva relaţiilor cu Europa de Est şi Rusia, de la candidatul pentru funcţia de preşedinte, Joseph Biden, şi până la consilierul pe probleme ruse şi est-europene, profesorul Michael McFaul, de la Universitatea Stanford, unul dintre cei mai avizaţi analişti pe problemele regiunii în cauză şi susţinător consecvent al extinderii NATO. (Vladimir Tismăneanu, politolog)

"Poate în relaţia cu UE, Obama ar fi mai deschis pentru facilitarea unor acorduri economice de pe urma cărora să beneficieze statele membre UE.", Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată