Care este viitorul centrelor de orientare profesională, legătura dintre şcoală şi carieră?

Mai multă comunicare, vizibilitate şi implicare pe reţelele sociale. Aceştia ar putea fi primii paşi pe care centrele de orientare şi consiliere în carieră din cadrul universităţilor din România îi vor face pentru a schimba sistemul în care lucrează.

Repzentanţii lor s-au întâlnit astăzi, la Bucureşti, pentru prima dată, pentru a identifica problemele cu care se confruntă şi posibilele soluţii pentru a veni mai mult în sprijinul studenţilor. Astfel, din discuţiile purtate a reieşit că este nevoie ca aceste instituţii să devină mai vizibile şi cunoscute în rândul studenţilor, pornind de la amplasarea lor în cadrul campusurilor, până la comunicarea continuă cu tinerii. De asemenea, potrivit soluţiilor identificate de reprezentantul centrului de carieră de la Universitatea Politehnică din Timişoara, Florin Bodin, este nevoie de rentabilizarea lor şi de crearea şi păstrarea unei relaţii îndelungate cu firmele din domeniile apropiate de specializările facultăţii. Rol de tutore Practic, aceste centre sunt cele care ar trebui, din clipa când studentul intră pe uşa facultăţii, să îl îndrume, nu numai în carieră, dar şi în viaţa de student. Mai mult, tinerii ar trebui, cu ajutorul acestor centre, să înveţe cum să scrie un CV, cum să se prezinte la un interviu şi să relaţioneze cu oamenii din compania unde ar dori să lucreze. Dar, cei care lucrează în domeniu consideră că centrele de consiliere trebuie să îşi asume rolul de tutoriat, ceea ce presupune şi ghidarea de-a lungul facultăţii. De asemenea, ele ar trebui să faciliteze accesul către târguri de joburi specializate. Spre exemplu, la Universitatea Politehnică din Timişoara, centrul de consiliere există din 2003 şi cuprinde trei compartimente în fiecare facultate, unul orientat către studenţi, al doilea către angajatori şi un laborator de evaluare a studenţilor, potrivit lui Florin Bodin. Mai mult, toate serviciile pe care le oferă centrele de consiliere şi orientare profesională sunt gratuite pentru studenţi şi absolvenţi. De aceea, sustenabilitatea şi rentabilitatea acestora sunt două dintre obiectivele care trebuie aplicate. Rata de angajare 60-70% La aproape un an de la absolvire, centrul face studii în rândul studenţilor pentru a vedea câţi lucrează şi unde. Bodin admite că criza financiară se resimte şi pe piaţa mnucii pentru tineri, cifrele fiind variabile şi în scădere în ultimii ani. Totuşi, per total, rata de angajare în Politehnica este de 60-70%. „Este benefică existenţa centrelor de consiliere în universităţi pentru că altfel companiile ar avea mai greu acces la absolvenţii specializaţi”, spune acesta, subliniind că firmele de recrutare nu reuşesc să găsească întotdeauna viitori angajaţi exact pe profilul dorit de companii. Probleme şi soluţii Cristina Stoenescu, care este manager de proiect la LEAP (Link Education and Practice),  consideră că viitorul centrelor de consiliere profesională este foarte important pentru că fac legătura între şcoală şi carieră. Probleme resimţite sunt că nu reuşesc să comunice cu studenţii şi să dezvolte proiecte din lipsa fondurilor şi din lipsa unui număr mai mare de angajaţi. „De aceea sunt prea puţin cunoscute de studenţi, iar proiectele lor au un impact redus”. După întâlnirea organizată de LEAP, care durează şi mâine, aşteptările participanţilor sunt ca, odată întorşi acasă, să dezvolte o reţea de comunicare şi de proiecte regionale, ceea ce le va aduce mai multă deschidere şi vizibilitate, potrivit Simonei Iftimescu, preşedinte LEAP. Pornind de la nevoia studenţilor care au vor să găsească o cale către piaţa muncii, LEAP îşi propune ca obiectiv să organizeze astfel de întâlniri bianual şi să se meargă şi la centrele din ţară. Primul pas este închegarea unei comunităţi informale. Apoi, proiecte regionale, care ar aduce deschiderea necesară pe care o aşteaptă studenţii, mai spune Simona Iftimescu.