Brazilienii si portughezii care au adus bradul in Piata Unirii vad un Bucuresti frumos, dar la care „mai trebuie lucrat” .
Ca sa vii din „tari calde” ca Brazilia si Portugalia in Romania, din orase-carnaval ca Rio de Janeiro sau Lisabona si sa dai de Bucuresti, se pare ca nu-ti trebuie neaparat nervi de otel. Ci mai degraba de un proiect ca bradul de Craciun, care a fost in Piata Unirii pana acum o saptamana. Pentru inginerul brazilian Afonso Ameida si cel portughez Ricardo Acto, care au lucrat la structura de metal din Piata Unirii, orasul plin de trafic si nervi de pe Dambovita apare, dupa doua luni de cand sunt aici, ca un loc frumos, insa in care nu ar vrea sa locuiasca permanent.
Rio de Janeiro-Bucuresti Pentru Afonso Ameida, arhitect si inginer in varsta de 32 de ani, din Brazilia, Bucurestiul este un oras frumos. S-a plimbat des in cele doua luni de cand a „pastorit” bradul din Piata Unirii si a vazut cele doua fete ale orasului, cea noua si cea veche, ca pe niste lucruri minunate.
In Europa, Afonso Ameida a mai fost cu bradul in Portugalia si in Polonia. Acum, poate spune ca Romania este „cu zece ani in urma Poloniei”, dar ca, in timp, toate vor reveni la normal. Romanii i s-au parut insa mai prietenosi decat polonezii. Zilnic isi cumpara, in limba romana, „pateuri de branza” de la un chiosc de la metrou: „Si nici nu mai e nevoie sa spun ca vreau, ca femeia de acolo imi da ce-mi place fara sa-i mai zic nimic”.
Romania i s-a parut lui Afonso ca „o tara in dezvoltare”. Spune asta cu un zambet calculat, diplomat. Insa tara l-a cucerit: planuieste sa se intoarca si sa vada mai multe orase. Brazilia natala e complet diferita. Acolo nu vezi niciodata asa zapezi si, da, acolo toata lumea joaca fotbal.
Lisabona-Bucuresti Inginerul portughez Ricardo Acto are 29 de ani si un portofel in minus, „disparut” intr-o cafenea bucuresteana. Dar asta nu i-a schimbat imaginea despre oras. Crede ca are foarte mult potential turistic si ca e normal sa mai fie de lucrat dupa doar un an de la integrarea in UE. Il enerveaza insa birocratia de aici. Peste tot unde a mers cu proiectul bradului a trebuit sa se ingroape in hartii si aprobari. A mai observat ca romanii sunt stresati de traficul rutier si considera ca nu ar trebui sa faca atata caz pe tema asta. „Asa e si la Lisabona. Sunt masini kilometri intregi”, spune el.
Cat a stat aici, Ricardo a luat la picior orasul si si-a facut propriul circuit turistic prin capitala Romaniei. A vazut de la Centrul Istoric la Casa Poporului. Crede ca lumea ar trebui sa mearga cu bicicleta prin Bucuresti. „Pentru ca aici se poate. La Lisabona, e imposibil de facut asta, sunt strazi inguste si sunt dealuri, dar aici ar putea fi ceva bun”, spune Ricardo. Nu e surprins de nimic din ce e aici. Pentru ca Romania, spune el, e ca Portugalia de acum 15 ani. Concluzia e simpla: i-a placut, dar nu ar vrea sa locuiasca in Bucuresti.
PROIECT GIGANT
Un brad adus pe cai maritime
Bradul de Craciun, care a fost ridicat de inginerii brazilieni si portughezi in Piata Unirii, a fost cel mai inalt de acest gen din Europa, avand inaltimea de 76 de metri. Structura de metal si jocurile de lumini de aici au fost punctul de atractie al bucurestenilor incepand cu data de 1 decembrie 2007, cand a fost luat cu asalt de peste 70.000 de vizitatori. Lansarea oficiala a creat controverse, multimea adunata ingreunand circulatia in zona. Elementele de metal ale bradului si instalatiile de lumini au fost transportate din Brazilia, pe cale maritima. Din 7 ianuarie, echipa de muncitori a inceput dezasamblarea structurii.