„Capcana mercenarilor”, film inspirat dintr-un caz real

„Capcana mercenarilor”, film inspirat dintr-un caz real. Regizorul Sergiu Nicolaescu  a redat pe pelicula de celuloid un moment tensionat din Ardeal petrecut înainte de Marea Unire.

„Capcana mercenarilor”,  film regizat de Sergiu Nicolaescu a avut premiera pe 26 ianuarie 1981. A reunit stele ale filmului românesc. Vorbim de Sergiu Nicolaescu,  Gheorghe Cozorici, Amza Pellea, Mircea Albulescu. Îi mai adăugăm pe  Jean Constantin Cornel Gârbea, Violeta Andrei, George Mihăiță.

Un film  real al evenimentelor

Puțini au auzit de evenimentele reale  care au inspirat acest film monumetal. Nici măcar în universități nu se amintește.  Se știe că la 29 octombrie 1918, pe fondul revoltelor din vara lui 1918, Austro-Ungaria a depus armele. Dorința popoarelor asuprite de emancipare s-a lovit de opoziția unor nobili nemeși maghiari.

Ca film real, rezumatul acțiunii este dramatic. La 3 noiembrie 1918, prizonierii contelui maghiar  János Urmánczy au cerut să fie lăsați să plece. Acest conte folosea prizonieri de război pe moșia sa de peste 20 000 iugăre, pe care erau exploatări forestiere. Prizonierii s-au revoltat și au ucis gărzile. Cu complicitatea guvernului naționalist maghiar, Nándor Urmánczy, fratele nemeșului a organizat un detașament plătit, comandat de Antal Dietrich. Pe 8 noiembrie 1918, cu trei zile înainte de capitularea Germaniei, detalamentul de mercenari a ucis 44 români, bătrâni, bărbați, femei, copii.   Masacrul s-a petrecut la Beliș, localitate din actuaul județ Cluj, din Transilvania,

La 14 noiembrie 1918, ancheta comună româno-maghiară a stabilit vinovăția părții maghiare.

Ministrul maghiar  Oszkár Jászi și  Ștefan Cicio Pop din partea Consiliului Național Român negociau la Arad posibilitatea unei federații, în spiritul manifestului fostului împărat Carol de Habsburg din 16 octombrie 1918. Adică, Transilvania ar fi putut fi într-o federație și nu să se unească cu România. Încă din 1906, apăruse cartea lui Aureliu Popovici, Statele Unite ale Austriei Mari, în germană. Negocierile au căzut pentru totdeauna. Acesta este un film real al evenimentelor

Un film de ficțiune

Sergiu Nicolaescu a făcut un film de ficțiune. Autorul asasinatului este un colonel austriac iar șeful detașamentului este un căpitan român care își renegase rădăcinile. Sergiu Nicolaescu a făcut un film dramatic. În film, apar mercenari a căror origine este italiană, cehă, maghiară, română, slovacă. Exact componența Armatei K.u.K. În film, Sergiu Nicolaescu joacă rolul maiorului Andrei, fost ofițer austro-ungar de origine română, care trecuse munții în Armata Română. Apare rivalitatea dintre maiorul român și colonelul austriac pe fondul iubirii pentru soția colonelului. Maiorul fusese șeful statului major al regimentului KuK pe care îl comandase colonelul austriac.

Maiorul Andrei ia act de măcelul ordonat de colonel, prin intermediul căpitanului. Găsește soldați voluntari români care fuseseră demobilizați. Ei luptă și îl înfrâng pe colonel și detașamentul lui. Colonelul este un fanatic până la capăt. Maiorul Andrei își pierde un picior în duelul cu grenade, romantic, cavaleresc contra liderului mercenarilor. Colonelul este ucis de un mercenar italian iar contesa, soția colonelului este lăsată încuiată în castel de către supraviețuitori. Adică e lăsată acolo unde o încuiase colonelul pentru a obține bani. Ideea era că maiorul lupta și cu liderul mercenarilor, căpitanul Luca, amantul contesei cu voia colonelului.  Colonelul pleacă apoi cu soldații săi, luându-și rămas bun de la săteni.

Simboluri în film

Simbolic, satul românesc iartă ultimii 6 mercenari rămași în viață. Colonelul ordonase decimarea detașamentului, numai 6 rămânând în viață pentru a se preda. Este o luptă față în față între inamici. Este o luptă cavalerească între doi ofițeri pentru dragostea unei femei. Este o luptă a doi prieteni mercenari care teoretic trebuiau să se licbideze unul pe altul, dar care scapă amândoi, Colonelul ordonase ca fiecare pereche de mercenari să bea cot la cot. Cel care cădea primul, era ucis de celălalt. Cei doi vechi camarazi reușesc să scape. Unul comandă supraviețuitorii care se predau. Celălalt trage în colonel deși acesta voia să-l folosească drept as în mânecă în lichidarea maiorului și românilor săi.

Sergiu Nicolaescu scoate în relief susținerea populației ardelene față de români

Acest film este lansat fix de ziua lui Ceaușescu. El arată solidaritatea populației ardelene cu soldații români. Soldații români doreau să răzbune moartea românilor uciși de mercenari.

Sursa foto: Wikipedia