Acum insa, minuni ca driblingurile lui Ronaldinho, golurile lui Henry sau paradele lui Buffon palesc in fata noului "spectacol": violenta.
Meciul dintre Betis Sevilla si FC Sevilla, din sferturile de finala ale Cupei Regelui Spaniei, a fost suspendat dupa ce antrenorul oaspetilor, Juande Ramos, a fost lovit de o sticla aruncata din tribuna, imediat dupa ce Kanoute a deschis scorul. Ramos si-a recapatat cunostinta abia la spital.
Pe vremuri, jandarmii se bucurau cand erau detasati la un meci, pentru ca puteau sa il vada pe Dobrin sau pe Rica Raducanu. Acum, poti sa ii aduci pe cei de la FC Barcelona la Bucuresti, ca tot ar fi tristi. Si asta pentru ca nu exista meci important in care sa nu existe conflicte intre huligani si fortele de ordine. Mai scurt, nu exista derby fara sange.
La momentele de reculegere tinute in memoria lui Catalin Haldan, unii spectatori simt nevoia sa il injure pe cel disparut la numai 24 de ani.
Fotbalul a devenit prilej de razbunare pentru conflicte istorice. Polonezii si germanii au reluat razboiul mondial la un meci de fotbal. Jucatorii de culoare nu mai pot suporta discriminarea de care au parte in Europa si pleaca in lacrimi de pe teren. Fotbalul, si sportul in general, ucide. Un politist de 38 de ani, lovit de o petarda de mari dimensiuni, a murit la Catania, in timpul unor lupte de strada intre fortele de ordine si suporterii echipei locale. Da, ati citit bine, lupte de strada.
Mai grav este ca aceasta violenta a publicului este deseori alimentata de comportamentul oamenilor de fotbal. La meciul Turcia - Elvetia, din barajul pentru Campionatul Mondial 2006, doar verdele terenului iti aducea aminte ca acolo are loc un meci de fotbal.
Intr-o finala de campionat mondial, un jucator aflat la ultimul meci al carierei loveste un adversar . Mai mult, cel lovit spune ca doar a injurat si recunoaste ca face acest gest de multe ori pentru a-si provoca adversarii. Si, mai grav, nu intelege ca si el a gresit.
Asa arata "regele sportului" astazi. Si poate ii putem ierta fotbalului partidele trucate, cazurile de dopaj, poate putem uita orgiile jucatorilor si injuraturile pe care ni le ofera destul de des, chiar daca declara mereu "vin la echipa nationala numai cu sufletul". Da, mereu iertam aceste lucruri, dar nu putem si nu trebuie sa ii iertam fotbalului excese ca discriminarea si crimele.