Cancel culture sau cenzura în ţara libertăţii de exprimare

Sursa: Arhiva EVZ

Pe contul de Linkedin al Harvard University a fost publicat un studiu care nu doar că îngrijorează, ci ne prezintă fenomenul cancel culture şi odioasa lui explozie în toată amploarea lui. Deşi protejată de primul amendament al Constituţiei americane libertatea de expresie nu doar pare, ci este supusă de-a dreptul unei agresiuni fără precedent din partea corectitudinii politice.

Dincolo de “american dream” şi “the land of all possibilities”, America rămîne democraţia celor mai multe răni necicatrizate. Conform celor de la Harvard, cea mai prestigioasă comunitate academică de pe planetă, cenzura atinge astăzi orice referire la ceea ce poate fi asimilat violenţei, obscenităţii, consumului de droguri, îndoctrinării copiilor, educaţiei sexuale, nudităţii şi pornografiei, diferenţei de rasă, viziunii sau partizanatului politic, culturii woke, discursului antipoliţienesc sau împotriva comunităţii LGBTQIA. Din 100 de şcoli, 44 practică în mod deschis cenzura. La fiecare sută de biblioteci publice, 37 dintre ele practică cenzura pe criteriile enumerate mai sus. Din fiecare sută de biblioteci şcolare, 18 au făcut din cenzură politică publică. Cei mai mari comedianţi şi critici sociali americani, asumaţi ca fiind liberali sau libertarieni – Dave Chappelle, Bill Maher, Bill Burr sau Chris Rock – şterg podelele cu acest proces de imbecilizare în masă pe care îl consideră a fi nu doar toxic, ci de-a dreptul periculos pentru ceea ce înseamnă free speech. De altfel, în urma programului său special pentru platforma de streaming Netflix numit „The Closer”, Dave Chappelle a fost atacat fără menajamente de diferite comunităţi minoritare, în special a celor care promovează ideologia de gen. Iar aceste presiuni vin cu precădere dinspre părinţi (39%), consiliile de administraţie ale şcolilor (18%) şi ale grupurilor religioase implicate politic (10%).

Dacă un asemenea asalt asupra libertăţii de exprimare va căpăta putere de lege atunci Mark Twain, Harper Lee, Margaret Mitchell, John Steinbeck, William Faulkner, Andy Warhol, Alen Ginsberg, Jack Kerouac, William S. Borroughs, Henry Miller şi mulţi alţii ar putea fi interzişi. Pare că trăim într-o demenţă colectivă din care nu mai avem scăpare. Foarte bun editorialul lui Claire Armistead din The Guardian pe care îl puteţi citi aici.

Studiul Harvard Univesity îl puteţi accesa aici 

Opiniile unor critici sociali precum cei menţionaţi mai sus le puteţi accesa pe platformele de streaming Netflix şi HBO Max. Este un subiect care va suscita lupte aprinse în următorii ani. Rezultatul acestei lupte va duce ori către o lume occidentală imbecilizant nivelatoare, caz în care filozofia greacă va deveni şi caducă şi ofensatoare, ori către o revenire la nuanţele fireşti ale discursului public.