Campaniile anti-şpagă, frecţie la picior de lemn

În ajunul aderării României la UE, nivelul corupţiei atingea o cotă îngrijorătoare. În acel context, autorităţile au demarat o serie de campanii cu scopul de a reduce fenomenul, măcar la limitele acceptate de instituţiile comunitare.

Cu toate eforturile din ultimii doi ani, sondajele ne plasează pe primele locuri în topul celor mai corupte ţări europene. Astfel, în “ţara lui bacşiş-bacşiş”, după cum a fost denumită România de un grup de polonezi, în 1935, fenomenul continuă să rămână o normalitate în societate. Unul dintre motivele pentru care campaniile nu au atins rezultatele estimate se datorează faptului că este dificil de demonstrat că o persoană a luat sau a dat şpagă.

Un flagrant nu este la îndemâna oricui, iar lipsa martorilor poate compromite cazul. În plus, persoana împotriva căreia a fost iniţiată procedura poate da în judecată reclamantul pe motiv că a fost calomniată sau insultată, consituindu-se în acest caz dosar civil.

Cele trei campanii iniţiate de autorităţile statului şi de reprezentanţi ai societăţii civile au avut ca scop eliminarea acestui fenomen prin educarea cetăţenilor cu privire la implicaţiile negative ale şpăgii. De asemenea, iniţiatorii campaniilor au promovat instrumentele legale de care se pot folosi toţi cei care sunt în situaţia de a da mită. 

"Campania E.U. nu dau şi nu iau şpagă" Demarată în 2006, de Ministerul Integrării Europene, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor (prin Direcţia Generală Anticorupţie) şi Ministerul Justiţiei, campania s-a adresat în primul rând bugetarilor. Astfel, într-o primă fază, aceasta s-a derulat în ministerele centrale, în prefecturile şi primăriile din toate judeţele.

Iniţiatorii campaniei au realizat materiale în cadrul cărora au prezentat motivele pentru care nu ar trebui să dai şpagă:

1. Pentru că poţi să nu o faci! Este în puterea ta sa combati corupţia. E foarte simplu: nu plăteşti nimic pentru serviciile pe care trebuie să le primeşti în mod normal. 2. Pentru că nu trebuie să încurajezi un astfel de comportament. Daca tu continui să dai, cei care nu au resurse nu vor putea beneficia de drepturile sau serviciile la care sunt îndreptăţiţi. 3. Pentru că nu este corect! Funcţionarii sunt plătiţi pentru serviciile pe care ţi le oferă. Prin taxele şi impozitele pe care le plăteşti, contribui şi tu la salariile lor. De ce sa plăteşti de două ori? 4. Pentru că poate fi periculos! Faptele de corupţie sunt infracţiuni şi se pedepsesc conform legii. De ce să-ţi rişti libertatea? 5. Pentru că este împotriva intereselor tale!  De ce să creezi un precedent? Dacă dai o dată, ai să dai mereu. 6. Pentru că pierzi bani! De ce să aloci o parte din veniturile tale ca să stimulezi corupţia? Sursa: Demascaspaga.ro În ceea ce priveşte alternativele aflate  la dispoziţie pentru a combate acest fenomen, se poate începe cu o plângere penală, un denunţ, ori o sesizare. Cel mai avantajos instrument este cel al denunţului, întrucât poate fi realizat de orice persoană, în timp ce plângerea se poate face numai de persoana în cauză, ori de soţul/soţia sau de copii majori ai acesteia.

“Nu lua prima şpagă!” Din partea societăţii civile una dintre iniţiative a venit din partea Fundatiei CONCEPT şi Transparency International Romania. Botezată “Nu lua prima şpagă!”, campania s-a realizat în perioada octombrie-noiembrie 2007. Aceasta a fost realizată prin fonduri Phare, cu sprijinul UE şi a Ministerului Finanţelor.

Publicul ţintă a fost categoria de vârstă cuprinsă între 18-30 de ani. Obiectivul principal a fost cel de educare a tinerilor cu privire la implicaţiile acestui fenomen, a drepturilor pe care le au şi a instrumentele de care pot dispune în cazul în care sunt constrânşi să dea şpagă. S-a promovat ideea conform căreia cetăţeanul este singurul care poate stopa acest fenomen, întrucât de la el porneşte şi tot la el se opreşte traseul şpăgii.

Cu toate că a fost realizată în urmă cu un an, pe site-ul campaniei primaspaga.ro, sunt în continuare informaţii utile legate de acest subiect. Subiectul este abordat atât din perspectiva motivaţiei celui care ar fi tentat să dea şpagă, cât şi destinatarului acesteia. Sunt oferite informaţii legislative, despre implicaţiile penale, acţiunile care intră în aceste categorii dar şi listele autorităţilor care luptă împotriva acestui fenomen. Conform afirmaţiilor iniţiatorilor acestei campanii, mesajele au fost promovate şi prin intermediul broşurilor informative, a campaniilor naţionale care au cuprins două spoturi TV şi bannere online afişate pe diverse site-uri.

"Fără şpagă” Ultima iniţiativă demarată de autorităţile statului împotriva acestui fenomen a debutat în octombrie 2007 şi s-a realizat până pe 27 februarie 2008. Iniţiatorul programului a fost Ministerul Justiţiei, căruia i s-au alăturat Ramboll Management, Transparency International Romania, Concept Foundation şi SC Cap Srl. Romania, alături de instituţii publice, centrale şi locale. A fost una dintre cele mai dinamice campanii de până acum, beneficiind în acelaşi timp şi de cel mai mare volum de resurse informative: 50.000 de ghiduri de informare, 35.000 de afişe, spoturi TV şi de radio, bannere online, machete de presă, jocuri pe internet, caravane anti-corupţie, promovarea în emisiuni de radio şi TV, conferiţe, mese rotunde.

Rezultatul urmărit de campanie a fost creşterea nivelului de conştientizare cu privire la implicaţiile acestui fenomen, educarea cetăţenilor de a nu da şi de a refuza şpaga, diminuarea curupţiei la nivelul societăţii româneşti. Conform informaţiilor oferite de iniţiatorii campaniei, aproximativ 1 din 2 români au considerat-o utilă şi că acum ştiu despre instrumentele legate cu ajutorul cărora pot stopa actele de corupţie.

Accesează aici jocul: “Spune nu şpăgii”

CITIŢI ŞI:

Românul, frate cu şpaga

Şpaga din spitale, la limita legalităţii