Autoritățile au decis să reanalizeze condițiile în care Robert Ciobanu a fost eliberat condiționat din penitenciar, după ce presa a dezvăluit acest lucru. Ucigașul Larisei spune că vrea să se facă nevăzut și și-a șters contul de Facebook. „Evenimentul zilei” a discutat cu un criminolog despre riscul recidivei în acest caz.
La mai bine de nouă ani de la comiterea crimei, autoritățile au cerut o nouă expertiză psihiatrică în cazul lui Robert Ciobanu, ucigașul Larisei Chelaru (8 ani). Potrivit unor surse, citate de publicația ieșeană „7 Est”, expertiza este cerută pentru a vedea dacă eliberarea sa prezintă sau nu un pericol social.
Prima expertiză a lui Ciobanu a fost făcută în 2006 şi, de atunci, datorită comportamentului ireproşabil din Penitenciarul Iaşi, nu a mai fost cerută niciuna. După spusele lui Robert, concluzia raportului de atunci a fost una singură: suferă de „tulburări”. „Nu am primit un diagnostic diferit de ceilalți deținuți”, susţine Robert. Expertiza a fost făcută la Bucureşti, loc unde adolescentul de-atunci a fost transferat la începutul lui 2006, medicii legişti stabilind că la momentul săvârşirii faptei a avut discernământ. Potrivit articolului 81, alin. (1) din Noul Cod Penal, „organul de urmărire penală sau instanța dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii, ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții”.
O nouă evaluare
În 2005, tânărul care acum îşi caută locul şi acceptarea în societate, cu ajutorul unui consilier de probaţiune, a omorât-o în casa lui pe fata vecinilor, Larisa Chelaru. A sugrumat- o, asfixiat-o și a dus-o într-o boxă. Timp două luni trupul copilei a stat acolo, după care a fost pus într- o cutie de la televizor şi aruncat la tomberonul din faţa blocului. La două luni de la crimă, trupul a fost găsit şi de poliţişti. Robert spune că nu-şi mai aminteşte în ce a constat evaluarea psihiatrică. „Au trecut atâția ani și nu-mi mai amintesc nimic. Mi s-a spus că sufăr de tulburări și atât. Nimic diferit față de rezultatele pe care le-au primit colegii mei”, a spus Robert, jurnaliștilor de la „7 Est”.
„Se va face o expertiză psihiatrică. În Penitenciarul Iași nu a fost cerută una deoarece comportamentul lui nu a impus așa ceva. La asta se adaugă și faptul că la momentul comiterii crimei era minor. Vom vedea care va fi rezultatul. În funcţie de acesta, se va vedea ce paşi vor trebui urmaţi, fie că va fi sau nu vorba de un tratament pe care să-l urmeze”, a declarat Oana Paicu, consilierul de probaţiune al tânărului.
Avertismentul crim
Alin Leș (foto) este singurul psiholog expert criminolog din România. Școlit la Paris, în Franța, vocea sa este autoritară. Care sunt, în opinia sa, șansele ca Robert Ciobanu să recidiveze și în cât timp? „Există riscul să facem predicție «în orb» - și este extrem de periculos! Raportându- ne la backgroundul lui cu acte cu caracter pedofilic înaintea crimei violente cu motivație sexuală, șansele de recidivă sunt ridicate. Structura sa de personalitate, narcisic-sexuală dezorganizată, este deschisă la raptusuri cu motivație sexuală. În cât timp? Nu știm... Riscul de recidivă crește de la câteva luni până la câțiva ani. Posibil cinci, în funcție de circumstanțele care-l vor apropia de minusurile sale: afective și sexuale”. Criminalul a declarat, după eliberare, că își dorește să se facă instalator. Deziderat ușor de împlinit și banal. Cum va fi când va intra în casele oamenilor? „Depinde cum l-a instruit psihologul în momentul învățării meseriei. Psihologul ar fi trebuit să-i stea alături pe parcursul formării sale profesionale și să-i arate modalități prin care poate să iasă din dificultățile cu caracter psihologic sau moral ivite: «Ce să fac dacă?», «Cum să fac dacă?», «La cine să apelez dacă?» etc”, explică criminologul.
Există riscul unor noi agresiuni sexuale
Dar ce șanse sunt ca un astfel de om să mai poată avea o familie normală, cu nevastă și copii? Psihologul intră în meandrele psihicului: „Dacă va întâlni pe cineva care să-i satisfacă gusturile sexuale, pentru că gelozia și concurența îi sunt străine, e posibil să ducă o viață normală. Dacă nu, e posibil să auzim de alte bizarerii concretizate în infracțiuni violente cu sau fără suprimarea vieții”.
Și, dacă va avea copii, nu există riscul ca aceștia să fie agresați sexual? „Dacă ținem cont că viața sa sexuală este imatură - ce poate merge până la impotență - săracă în experiențe și că poluția, asociată masturbării compulsive, devine un mod de viață, dacă n-au existat remușcări asumate public, da, există riscuri de agresiune sexuală atât pentru proprii copii, cât și pentru ai altora!”, conchide expertul criminolog.