Prezidențiabilul ACL nu a reușit să explice cum și-a achiziționat imobilele din salariul de profesor și are un dosar de incompatibilitate.
Din momentul în care a devenit candidatul ACL la alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis, s-a aflat în centrul unor controverse care l-au pus în dificultate. De altfel, o bună parte din campanie, Iohannis s-a preocupat cu justificarea problemelor care i-au fost imputate de adversarii politici.
Proprietăți contestate în instanță
Principala controversă care l-a avut protagonist pe Iohannis a fost a celor șase case trecute în declarația de avere și explicațiile date pe acest subiect. Departe de susținerile că primarul Sibiului și-a dobândit casele și terenurile strict legal, „Evenimentul zilei” a descoperit, în documentele și hotărârile oficiale, date de judecătorii de la instanțele din Brașov, că Iohannis a dobândit două clădiri, în centrul Sibiului, cu ajutorul unor falși moștenitori și a unor documente aranjate, la notar, cu semnăturile soției și ale soacrei lui Iohannis. Unul dintre imobile l-a pierdut deja, irevocabil.
Propus de Geoană, susținut de Voiculescu
În 2009, Klaus Iohannis a fost nominalizarea candidatului PSD, Mircea Geoană, susținut de Dan Voiculescu, pentru funcția de premier, în eventualitatea în care acesta ar fi câștigat alegerile. Recent, într- un interviu acordat EvZ, Codruț Șereș a declarat că l-a întâmpinat personal pe Iohannis atunci când a sosit la Grivco pentru discuții cu Dan Voiculescu, în 2009. „Antonescu se înțelesese cu Geoană pe soluția Iohannis. Veniseră împreună la Dan Voiculescu să-l convingă să-i susțină. Din punct de vedere politic și mediatic. (...) Eu l-am primit la intrarea în sediul GRIVCO, ne-am strâns mâna, neam salutat și l-am condus în încăperea în care se afla Dan Voiculescu”, spunea Șereș. Acuzațiile au fost însă negate de prezidențiabilul ACL.
Incompatibilitatea
Dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, care are termen la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 18 noiembrie, i-a dat bătăi de cap în campanie. Deși a câștigat în primă instanță la Curtea de Apel Alba Iulia, dacă va pierde recursul înaintat de ANI la Înalta Curte, Iohannis nu își va putea exercita mandatul de președinte, au susținut jurnaliști, dar și adversari politici. În aprilie 2013, ANI anunţa că a constatat că primarul Sibiului se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. Klaus Iohannis a declarat că va candida la prezidenţiale indiferent de ceea ce se va întâmpla la instanţa supremă şi că porneşte de la premiza că va câştiga procesul.
Klaus Iohannis, suspectat de trafic cu copii
Recent, social-democrații, prin vocea purtătorului de cuvânt, Gabriela Vrânceanu Firea, au solicitat candidatului ACL, Klaus Iohannis, să prezinte lămuriri în ceea ce privește implicarea sa în traficul de copii la nivel internațional imediat după Revoluție. Firea a relatat conform informațiilor din presă povestea celor 3 copii din familia Iliuț, care au rămas în grija rudelor după ce tatăl lor s-a sinucis imediat ce a omorât- o pe mama lor. Cei trei micuți au fost înfiați de către o familie de canadieni cu ajutorul dat de Carmen și Klaus Iohannis, chiar și prin exercitarea de presiuni de către primarul de la Sibiu la adresa familiei Iliuț, conform relatărilor făcute de bunica micuților. Firea i-a solicitat lămuriri lui Klaus Iohannis pe acest subiect, însă primarul Sibiului nu s-a implicat în acest scandal.
Acuzat că l-a debarcat pe Antonescu
Deși a fost adus în PNL direct în funcția de prim-vicepreședinte de către fostul lider al partidului, Crin Antonescu, primarul Sibiului a avut grijă să-l îndepărteze pe acesta din funcția de președinte al partidului, dar și din cea de prezidențiabil. Astfel, a doua zi după alegerile europarlamentare, când PNL a obținut scorul rușinos de 15%, Iohannis i-a trimis prin fax demisia din funcția de prim-vicepreședinte lui Antonescu, forțându-l să facă același lucru. Ulterior, Antonescu s-a retras și din funcția de președinte interimar al PNL, pe care și-a asumat-o până la organizarea unui Congres, urmare a presiunii la care a fost supus de gruparea Petrache-Orban-Atanasiu, potrivit unor surse liberale. Aceeași grupare l-a susținut apoi pe Klaus Iohannis în postura de șef la partid, dar și în cea de prezidențiabil. După ce ACL l-a desemnat pe Klaus Iohannis drept candidat pentru prezidențiale, Antonescu nu s-a mai implicat în susținerea primarului Sibiului. Ba chiar nu a ezitat să-l atace. „În cazul lui Ponta, oamenii știu ce votează și nu-l votez. În cazul lui Iohannis, oamenii nu știu ce votează. Pe candidatul Iohannis nu-l cunosc în haina de președinte. Nu-l exclud, dar mă uit, analizez. S-ar putea să-l votez, sau nu”, a declarat Crin Antonescu. Klaus Iohannis sau apropiații săi au avut mai multe tentative de a-l contacta pe Antonescu pentru a-l susține în cursa pentru Cotroceni, dar fără succes.
Cititorii „Evenimentului zilei” pot adresa întrebări celor doi candidați prezentați în cadrul campaniei „Mapă de președinte” la tel. 021.202.20.00 sau pe adresa offi ceredactie@evz.ro