Unul dintre fondatorii PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a fost și primul premier liberal după o pauză de peste o jumătate de veac. Plecat din partid, Tăriceanu își încearcă azi șansele în cursa prezidențială.
Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu își zâmbesc pe o scenă din Piaţa St. Madeleine din Bruxelles, cei doi așezând România pe o hartă imensă din turtă dulce. Este decembrie 2006 și România tocmai a fost admisă în clubul select al statelor membre ale Uniunii Europene. Odată încheiată ceremonia, cei doi se despart, fiecare alăturându- se propriului grup și lăsând în urmă gustul amar al conflictului politic intern.
Drumul lui Tăriceanu la Bruxelles, punctul culminant al mandatului său de premier, începe în anii 90, când tânărul inginer, cu origini grecești, fost fotomodel al Casei Zina Dumitrescu, pasionat de motoare, devine unul dintre cei care reînfiinţează PNL, alături de Dinu Patriciu. Prietenia politică cu acesta avea să revină în prim plan, de-a lungul carierei. Încă din prima legislatură aleasă după prăbușirea regimului comunist și până în 2008, Tăriceanu ocupă fotoliul de deputat, preocupat mai mult de jocurile de partid, decât de activitatea legislativă.
Parte a așa-numitei grupări radicale a liberalilor, reunită în jurul lui Horia Rusu, în 1993 el va pleca din formațiunea liberală pentru a înființa PNLAripa Tânără. La scurt timp, în 1996, liberalii se vor regrupa în marele proiect politic al Convenției Democrate, al cărei scop declarat era să pună capăt moștenirii comuniste. Tăriceanu ajunge coleg de guvern cu Traian Băsescu, preluând portofoliul de ministru al Industriei și Comerțului. Aflat tot timpul în forurile de conducere ale liberalilor, Tăriceanu pozează în postura de om de dreapta, cu o anumită educație și eleganță, purtânduși ostentativ papionul, atunci când nu vine la guvern cu motocicleta. Nu este nici marele strateg al partidului, nici liderul charismatic și cu viziune politică, nici omul de partid cu mari abilități organizatorice. Și totuși, providența îi oferă șansa vieții în 2004, pe fondul retragerii lui Theodor Stolojan, candidatul la președinție al alianței PNL-PD și președinte al liberalilor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Premierul liberal, cu sprijin PSD
Pentru prima oară după 1937, liberalii vor nominaliza premierul în persoana sa, odată cu preluarea puterii de către Alianța PNL-PD și alegerea lui Traian Băsescu în funcția de președinte al României. La începutul lui 2005, Tăriceanu devine oficial și șeful PNL, fără să aibă probleme la congresul formațiunii. Problemele apar însă curând, ca urmare a ”divorțului” politic de Traian Băsescu, iar partajul avea să se judece nu mai puțin de patru ani, pe întreaga durată a mandatului său de premier. Președintele l-a acuzat mereu că s-a opus reformelor și că a încercat să îl protejeze pe prietenul său, Dinu Patriciu, în Dosarul Rompetrol. În replică, Tăriceanu elimină din Executiv partidul de atunci al președintelui, PD. Pentru a supravieţui la putere, cu un guvern minoritar de doar 20%, Tăriceanu apelează la sprijinul netransparent al PSD, fiind contestat și din interiorul propriei formațiuni de Crin Antonescu. De altfel, după alegerile din 2008, odată ce pierde guvernarea, Tăriceanu pierde și președinția PNL în favoarea acestuia. Fidel relației sale cu social-democrații, Tăriceanu demisionează din PNL în martie 2014, în semn de protest față de decizia lui Antonescu de a rupe alianța cu aceștia și de a ieși de la guvernare. Drept răsplată, PSD îi dă șefia Senatului. A doua plecare din PNL, după cea din anii 90, e marcată de un episod umilitor pentru fostul premier, acuzat de „trădare” în favoarea stângii: seniorul partidului, Mircea Ionescu Quintus, îi arată ușa sălii de ședință și îl poftește afară.
Tăriceanu iese din scenă, dar vrea să rămână în lumina reflectoarelor, așa încât înființează Partidul Reformator Liberal și își anunță candidatura la alegerile prezidențiale din noiembrie. În lipsa unui proiect politic cu care să capteze atenția, revine obsesiv la Traian Băsescu și propune, fără succes, a treia suspendare a președintelui.
Mașinile și femeile, în topul pasiunilor
Inginer la Trustul de Construcții Industriale București și asistent universitar, imediat după Revoluție, Călin Popescu Tăriceanu aspiră la statutul de mogul, punând bazele celui de-al doilea radio privat din România, Radio Contact, figurând și printre membrii fondatori ai Clubului Român de Presă. Pasiunea sa pentru automobilism, moștenită de la bunicul matern, primul reprezentant Ford în România, în perioada interbelică, își pune amprenta și pe afacerile sale. Din 1993, conduce Automotive Trading Services, promovând marca Citroen, și a fost acuzat de conflict de interese, pentru că a susținut taxa auto. Afacerea Sterling este un alt scandal în care a fost implicat, după ce a emis o hotărâre de guvern prin care gazele și petrolul din jurul Insulei Șerpilor erau concesionate unei firme. În vârstă de 62 de ani, Tăriceanu se află la a cincea căsătorie, are doi băieți și așteaptă al treilea copil.
Recomandările noastre
