Anul acesta, România va fi lovită de concedieri masive şi de scumpiri la toate produsele de uz curent şi la energie.

Valul care a măturat banii din buzunarele a jumătate din populaţia globului se va resimţi puternic şi în România, în câteva săptămâni. Creditorii ne bat deja la uşă, pentru că avem de rambursat peste 40 de miliarde de euro la începutul acestui an, potrivit analiştilor financiari.

Şi asta pe fondul unei deprecieri a leului, dublată de zecile de mii de concedieri deja anunţate. Mediul social va degenera, activităţile ilegale înmulţindu-se. Dar jocurile de noroc vor prospera, graţie optimismului bolnăvicios al românilor în norocul divin. Finanţiştii văd o posibilă ieşire din criză abia peste doi ani.

Inflaţia şi impozitele vor creşte

Miliardele de euro pe care trebuie să le dăm acum provin mai ales din credite de refinanţare. „La aceste 40 de miliarde de euro trebuie să spunem sincer că mai avem şi un deficit de 14% din PIB! Va fi chiar mult mai grav decât se vede în aceste zile. Vom avea o primăvară tristă. Şi nu situaţia internaţională este de vină! Plătim propria noastră greşeală“, atrage atenţia analistul economic Ilie Şerbănescu. El îi arată cu degetul pe vinovaţi.

„Fostul guvern, în general, şi Tăriceanu cu Vosganian - în special! Încă de la început li s-a atras atenţia că această creştere economică din ultimii zece ani, deşi reală, este nesănătoasă pentru că s-a bazat doar pe consumul din import. De aceea, după acest deceniu de „creştere“, nu ne-am ales cu nimic, ci doar cu datorii enorme“, explică Şerbănescu.   El spune că populaţia va simţi în curând pe propria-i piele aceste greşeli de guvernare. „Este clar, leul va scădea din ce în ce mai mult faţă de euro. Este de aşteptat o creştere nu doar a inflaţiei, ci şi a impozitelor. Şi aceste trei nenorociri îl vor sufoca încet dar sigur pe omul de rând, nu pe cel cu Ferrari. Guvernul actual nu are prea multe portiţe de scăpare; doar să se împrumute din nou la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Dar această instituţie nu ne va credita decât cu bine-cunoscutele condiţii, cu care a făcut-o şi altă dată: creşterea impozitelor şi îngheţarea salariilor. Şi vom accepta, pentru că avem nevoie de FMI ca de aer!“, avertizează analistul financiar. „Vom avea o primăvară tristă“

Datoriile pe care România le are de achitat în săptămânile ce urmează nu pot fi acoperite complet decât prin contractarea altor credite.

„Ne putem baza pe vreo 5-6 miliarde de euro de la românii care muncesc afară, mai putem primi tot cam atâtea din investiţii străine. Dar este greu de crezut că FMI ne va împrumuta cu mai mult de 20 de miliarde. Restul le vom obţine tot sub formă de împrumuturi de la alţi creditori care, văzând că FMI ne ajută, vor avea încredere şi ne vor împrumuta diferenţa de până la 40 de miliarde“, explică Ilie Şerbănescu.

„Loviturile la buzunarul românului vor veni întâi şi întâi din explozia preţurilor la raft ale produselor, nu mai departe de sfârşitul acestei ierni. În lunile care vor urma, va creşte preţul energiei. Şi la vară, mulţi români nu vor mai avea parte de vacanţele pe care le făceau în anii anteriori. Dar, până la sezonul estival, este clar că vom avea o primăvară tristă“, este pesimist analistul financiar, care a atras atenţia asupra acestor pericole încă de acum cinci ani.

"Va fi chiar mult mai grav decât se vede în aceste zile. Vom avea o primă- vară tristă. Şi nu situaţia internaţională este de vină! Plătim propria noastră greşeală." - Ilie Şerbănescu, analist financiar Leul va pierde în faţa euro

Guvernul se bazează pe o creştere economică de 3% în fundamentarea bugetului de stat pentru acest an. Dar procentajul pare unul de-a dreptul optimist pentru specialiştii în finanţe. „Mai realistă mi se pare o creştere de maximum 2%, pe fondul unui deficit curent de 11-12%. În plus, nu exclud nici posibilitatea unor rectificări bugetare negative, în a doua jumătate a acestui an“, consideră analistul financiar Dragoş Cabat. El mai spune că deprecierea firavă a leului din aceste zile se va consolida în lunile următoare, stabilizându-se la cel puţin 4,2 lei pentru un euro.

„Apropiatele concedieri anunţate încă din decembrie, anul trecut, vor deveni certitudine în următoarele săptămâni. Productivitatea va fi în scădere în mai toate ramurile de activitate. Nici construcţiile şi serviciile nu vor fi scutite de această scădere. Sistemul bancar se va înrăutăţi, din cauza creditelor neonorate.   Nu doar populaţia va avea de suferit, ci şi mediul de afaceri. Nu mai există în acest moment posibilitatea unei investiţii rentabile, ci doar stabile! Cuvântul de ordine, în 2009, este «Păstrarea capitalului! » Şi investiţiile imobiliare îşi pierd rentabilitatea, din cauza lipsei de lichidităţ i. În opinia mea, păstrarea capitalului se mai poate realiza doar prin investiţ ia în bonuri de tezaur sau în depozite bancare - 50% în euro şi 50% în lei“, spune analistul financiar. Prostituatele vor accepta bonuri de masă

Şomajul şi scăderea puterii de cumpă rare a populaţiei vor duce la tensiuni sociale, dublate de o amplificare a criminalităţ ii. La vreme de criză, consumul de alcool şi prostituţia se amplifică. Perioada în care prostituatele acceptau bonuri de masă se poate întoarce. „În asemenea perioade, activităţile ilegale au o frecvenţă mult mai mare! În plus, protestele sociale pot degenera acum mai mult ca oricând în violenţe“, atrage atenţia Dragoş Cabat.

Speranţa de „mai bine“ a românului nu se mai regăseşte în veniturile obţinute prin muncă, el sperând acum în ajutorul divin. „Jocurile de noroc prosperă din cauză că un câştig căzut din cer îi va ajuta pe din ce în ce mai mulţi români să spere că vor avea o casă, o maşină, sau - pur şi simplu - siguranţa zilei de mâine“, mai indică analistul financiar.

Mulţi au spus că, datorită vitezei de circulaţie a informaţiei, perioada de criză se va comprima faţă de situaţiile precedente. Dar criza este ca gripa. Dacă o tratezi, trece în şapte zile. Dacă nu, te ţine o săptămână. „Rapiditatea cu care circulă informaţia nu va accelera trecerea mai rapidă a crizei. Ea va păstra acelaşi ritm ca şi până acum. Uniunea Europeană a intrat în această perioadă nefastă la şase luni după SUA, iar noi la aproximativ şase luni după UE. Ieşirea va fi cam la acelaşi interval şi în aceeaşi ordine: întâi SUA, apoi UE şi - dacă avem o strategie coerentă - la finele lui 2010 ar trebui să vedem şi noi o îmbunătăţire a situaţiei, semn că sfârşitul crizei se apropie şi de România“, speră Dragoş Cabat.

40 de miliarde de euro trebuie rambursate de România la începutul anului 2009

DOI ANI GREI

Etapele crizei, văzute de finanţişti > Ian.-feb. 2009: explozia preţurilor la raft ale produselor pe fondul concedierilor a zeci de mii de angajaţi > Martie-mai 2009: scumpirea energiei   > Iunie-decembrie 2009: turismul va simţi din plin criza, din cauza cererii foarte scăzute. Posibile rectificări bugetare negative, unele ministere pierzându- şi din fonduri.

> Sfârşitul lui 2009: SUA începe să iasă din criză > Prima jumătate din 2010: Uniunea Europeană iese din criză > Sfârşitul lui 2010: posibil sfârşit al crizei financiare în România. CONCEDIERI

Şomajul va creşte cu 50%

Locurile de muncă se răresc din ce în ce mai mult din cauza restrângerii activităţii de producţie şi în construcţii. Florea Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, estimează că şomajul va creşte de la 4,1% - cât era la începutul lunii trecute - la peste 6%, nu mai devreme de primăvara lui 2009. El mai apreciază că numărul mare de concedieri va ascuţi concurenţa pe piaţa forţei de muncă, concomitent cu o scădere a salariilor pe care le vor primi noii angajaţi. Explicaţia are la bază şi numărul prognozat de falimente pentru anul abia început. Cel puţin 28.000 de asemenea „prăbuşiri“ ale societăţilor comerciale sunt aşteptate în 2009, potrivit aprecierilor făcute de Coface România, lider de piaţă în managementul riscului de credit.

Citiţi şi: Lumea e în criză, România-i în carnaval