Caii ar fi putut reprezenta pentru o comună din judeţul Cluj o modalitate de a trece mai uşor prin criză. În comuna Sânpaul, înainte de recesiunea economică, trei tineri au înfiinţat tot atâtea herghelii. Unul dintre ei, Radu Tonea, administrator a două firme care îşi au sediul în Cluj-Napoca, a pus bazele celei mai mari herghelii de cai grei din România.
EVZ prezintă astăzi un alt reportaj din proiectul "Idei pentru România 255". Participă la concursul organizat de EVZ şi MCSI pentru a câştiga un laptop şi pentru a afla mai multe despre importanţa investiţiilor IT&C în comunităţile mai puţin dezvoltate din România.
Pentru Radu Tonea, pasiunea pentru cai a venit în momentul în care i-a cumpărat fiului său un exemplar dintr-o rasă grea, importat din Belgia. "I-am luat copilului meu un cal din rasa Ardenes. Aşa a început totul. După un timp am vândut calul la un preţ bun şi atunci mi-am dat seama de potenţialul afacerii", îşi începe povestea Radu Tonea. Acest lucru s-a întâmplat în anul 2002 şi, de atunci, Radu Tonea şi-a investit toate economiile pentru a cumpăra cai grei, din rasele Ardenes şi Percherone, din Franţa şi Belgia. Caii lui Radu Tonea seamănă cu munţii. Dacă te apropii de un greu belgian ai impresia că tu, ca om, eşti o furnică. "Calul, ca şi oamenii, au sentimente. În herghelia mea am doi armăsari şi restul iepe. Cailor mei le place foarte multă pâinea arabă şi dacă mă apropii de unul atunci vin toţi. Uneori încep să se bată care să intre mai repede în graţiile mele şi atunci iese rău. Încep să se bată. E ca şi la oameni", spune Radu Tonea. Pentru Tonea şi ceilalţi crescători de cai din România, tăirea subvenţiilor a fost o lovitură care aproape i-a paralizat. "Ca şi om de afaceri îţi faci nişte planuri. La început au anunţat că se vor plăti subvenţii până în 2013 şi în baza acestui fapt am făcut nişte planuri. Ei bine, acum, au tăiat subvenţiile din 2010 de la început şi nu mai ştim ce o să fie. Peste toate astea s-a suprapus şi criza, iar oamenii nu prea mai au bani de cai", adaugă Tonea.
Profit aproape de zero
Pentru a începe această afacere de pe urma căreia nu se prea câştigă, Radu Tonea a investit o groază de bani. "Am plecat în Franţa şi am adus cai. Am o iapă foarte bună pentru care am plătit 30.000 de euro. Când am cumpărat efectivul am plătit între 6.000 şi 30.000 de euro pentru fiecare cal. O herghelie ca a mea nu mai este afacere, deoarece statul nu mai acordă subvenţii. Până la sfârşitul anului 2009 primeai subvenţii în fiecare lună, câte 400 de lei pentru o iapă şi câte 500 de lei pentru un armăsar. Acum nu se mai dă nimic şi e tare greu. Nu se mai merită să faci nimic de aceea nici nu prea îmi vine să vorbesc acum despre cai", spune Radu Tonea. Pentru a ţine o herghelie de talia celei pe care o are clujeanul trebuie neapărat să ai şi o suprafaţă mare de teren pe care să o cultivi. "Eu am 90 de hectare de teren din care 50 de hectare de păşune şi 40 de hectare de teren arabil, pe care cultiv lucernă. Altfel nu ai ce să le dai la cai de mâncare", explică bărbatul.
8.000 de euro, un venit bun
Caii nu sunt în ziua de azi o sursă de venit în mod constant pentru că, după cum spune crescătorul, o herghelie nu este o fabrică unde se scot la normă un anumit număr de piese. În anii care au trecut de când a înfiinţat herghelia, clujeanul a reuşit să vândă cai în Anglia, Franţa sau Belgia, în special pentru agrement. Un venit bun, spune Tonea, pentru un anii de dinaintea crizei, îl reprezenta suma de 8.000 de euro. "Anul trecut am vândut doi mânzi la 2.000 de euro bucata din care au şi ieşit nişte armăsăraşi frumoşi. În schimb, anul acesta nu am vândut niciun cal. Afacerea cu cai nu este ca la strung, câte piese scoţi pe zi. Acum am opt iepe gestante, iar asta înseamnă că anul viitor o să am opt mânzi. Din aceştia unii vor fi valoroşi, iar alţii nu prea", explică Radu Tonea culisele afacerilor cu cai. Un cal greu poate atinge greutatea de 1.200 de kilograme şi o înălţime de 1,85 metri, fiind folosiţi în special la muncile grele din agricultură, cât şi la activităţi de agrement.
Alte două herghelii cu cai pentru concursuri
În Sânpaul mai există alte două herghelii înfiinţate de doi pasionaţi de cai de rasă. În localitatea Mihăieşti, arondată teritorial comunei Sânpaul există herghelia Taraxacum înfiinţată de Viorela Măluşel. Pentru a reuşi să treacă mai uşor peste criză, proprietara hergheliei întreţine în regim de pensiune caii unor clujeni pasionaţi de echitaţie. În fiecare lună, proprietarul unui astfel de cal trebuie să achite suma de 500 de lei. Herghelia familiei Măluşel are 18 cai din rasele Gridron şi Furioso Nodstar. Al treilea proprietar de cai este Titus Runcan, care are zece cai din rasa Furioso. Clujeanul, doctor de meserie, participă la concursuri internaţionale de echitaţie, câştigând locul întâi la mai multe concursuri care s-au derulat în Austria şi Italia.
"Se lucrează pompieristic"
Primarul comunei Sânpaul, Paul Colceriu a declarat că va propune consiliului local ca emblema comunei să fie calul. "Avem trei herghelii mari, dar să ştiţi că la toţi le merge greu. Vreau să înviorăm turismul în zonă, să poate veni lumea de la Cluj sau cei care tranzitează comuna pe DN1F, înspre Cluj sau spre Zalău, şi să participe la concursuri sau la demonstraţii hipice. Depinde de cum vom avea bani", spune, cu tristeţe, primarul. Edilul a criticat conducerea Ministerului Agriculturii care nu are viziune în ceea ce priveşte agricultura. "Ar trebui să avem strategii pentru cai, pentru totul. Din păcate la noi, anul acesta avem strategie pentru parcelele mari, anul viitor pentru parcelele mici, iar în celălalt an pentru agricultură ecologică. Nimic nu e clar şi totul se dă peste cap de la an la altul. Se lucrează pompieristic, iar acest lucru se vede şi la Sânpaul, la crescătorii de cai de rasă", mai spune Paul Colceriu, adăugân că ia în calcul şi varianta accesării unor fonduri europene pentru a-şi pune planurile în practică.
Citiţi mai multe despre importanţa şi rolul campaniei "Idei pentru România 255":
- Cum renaşte "scaunul" săsesc la Rupea
- Din cabina de tractor, la viaţa de apicultor
- Cum produc ouă "găinile fericite" din Călăraşi
- Grădiniţa din Săruleşti i-a scos pe romi din corturi
- Câştigă un laptop cu EVZ şi MCSI. Concurs "Idei pentru România 255"
Concursul "Idei pentru România 255" se desfăşoară în perioada 23 noiembrie - 6 decembrie 2010, pe site-ul www.ecomunitate.ro, un portal al programului naţional "Economia bazată pe Cunoaştere", derulat de MCSI.
Invităm cititorii evz.ro să contribuie cu idei pentru cele 255 de comunităţi. Găsiţi exemple de proiecte sau idei reuşite în articolele din secţiunile educaţie, administraţie, business şi cultură de pe portalul www.ecomunitate.ro. Cu fiecare comentariu postat cresc şi şansele de a câştiga marele premiu, un laptop performant.