Imediat după instalarea morţii clinice, viaţa nu părăseşte complet corpul, astfel că o parte din celule pot fi recoltate şi readuse la starea de celule stem. Descoperirarea a fost premiată, în urmă cu o săptămână, cu Premiul Nobel pentru Medicină.
Atunci când se instalează moartea clinică, primii care se opresc sunt plămânii, urmaţi de inimă. Însă chiar la intervale lungi de timp după deces, mici grupuri celulare continuă să trăiască în interiorul organismului, timp de câteva zile sau chiar săptămâni. Cercetătorii au reuşit să recolteze astfel de celule din scalpul şi creierul unor cadavre umane şi le-au readus în stadiul iniţial, nespecializat, de celule stem. Această practică poate conduce la dezvoltarea de noi terapii pe bază de celule stem şi poate oferi noi informaţii importante despre maladii precum schizofrenia şi retardul mintal, sau modificări comportamentale de tipul autismului, relatează Agerpres. În ultimele experimente în acest domeniu, oamenii de ştiinţă au recoltat fibroblaste din scalpul şi membrana cerebrală dura mater de la 146 de donatori umani decedaţi, reuşind să readucă aceste celule la stadiul de celule stem. "Putem să cultivăm celule vii din indivizi decedaţi la un nivel fără precedent", a comentat omul de ştiinţă Thomas Hyde, neurolog la Institutul Lieber pentru Dezvoltarea Creierului din Baltimore. Cadavrele folosite în experimente erau moarte de două zile în momentul în care au fost prelevate celulele. Acestea au fost ţinute la rece, în morgă, dar nu au fost îngheţate, pentru a nu se forma cristale de gheaţă în interiorul pereţilor celulari, cristale care ar distruge celulele. De la cadavre se pot preleva ţesuturi cerebrale, miocardice dar şi alte tipuri de ţesuturi care nu pot fi recoltate în condiţii de deplin confort şi siguranţă de la donatori vii.