Primăria Capitalei şi Ministerul Administraţiei se acuză reciproc de datorii la plata căldurii. Populaţia nu va suferi de frig, ci doar de ameninţări.
Bucureştenii au aflat iar, de la televizor, că s-ar putea să rămână fără căldură, fix cu două zile înainte de alegeri, pe 28 noiembrie, dacă RADET nu-şi plăteşte veşnica şi inepuizabila datorie pe care o are, de 12 ani, la Elcen. S-au repus pe ecran cele 740 de milioane de lei pe care RADET îi are de plătit către Elcen, iar responsabilii în domeniu au jucat clasicul ping-pong cu declaraţii contradictorii.
La mijloc, dar mai mereu nerostit, adevărul arată cu degetul spre ineficienţa sistemului energetic falimentar, în care s-au pompat sute de milioane de euro în ultimii 20 de ani, dar care în loc să repare găurile reţelei s-au pierdut printre ele.
Cu un an înainte de fatidicul 2010, când statul nu va mai avea voie să subvenţioneze costurile producerii gigacaloriei, autorităţile centrale şi cele bucureştene se ceartă tot pe cine şi cât are de dat din 1996 încoace, în loc să investească fonduri în modernizarea şi rentabilizarea sistemului. Ca de fiecare dată, şi acum, şi atunci, masa de manevră va fi populaţia, care îşi plăteşte destul de conştiincios facturile.
Unde sunt banii de gaze?
Directorul comercial al Elcen, Irina Duică, a aruncat prima piatra, ieri, spunând că nu-şi poate plăti datoria către furnizorul de gaze pentru că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are datorii de aproximativ 86 de milioane de dolari, suma cuprinzând atât datoriile RADET Bucureşti, cât şi RADET Constanţa.
„Am fost informaţi de către furnizorul de gaze naturale din import că ne vor trimite o notificare oficială şi că ne vor limita furnizarea de gaze“, a declarat Irina Duică pentru Mediafax.
Virgil Ramba, directorul RADET, a ripostat spunând că şi-a respectat promisiunea de a plăti jumătate din cele 140 de milioane de lei pentru care se angajase, în urmă cu trei săptămâni. „Am spus că vom plăti lunar câte 140 de milioane de lei, până în luna martie. Pe noiembrie mai avem de plătit 70 de milioane, dar acestea trebuie să vină de la Ministerul Administraţiei, ca subvenţie pentru combustibil“, s-a spălat pe mâini Ramba. El a dat asigurări, totuşi, că populaţia nu va suferi de frig, deoarece „se vor face plăţi în avans din bugetul municipalităţii, dacă va fi cazul“.
Greierele RADET şi furnica MIRA
Marian Petrache, secretar de stat pentru comunităţile locale din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), nu recunoaşte datoria.
„Avem o restanţă de numai 16 milioane de lei la Bucureşti. Practic, din cei 191 de milioane de lei pe care trebuia să-i alocăm până la 1 noiembrie, am alocat 175 de milioane de lei. Acum sunt în discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor pentru ca, în zilele următoare, să putem plăti în avans toată subvenţia pentru Capitală până la sfârşitul acestui an. Oricum, în total, la nivel naţional, ar mai fi de alocat mai puţin de 200 de milioane de lei“, a declarat Petrache.
Acesta pune degetul pe rană, atenţionând că „RADET ar trebui să aibă mai multă grijă de reabilitarea sistemului, pentru că ei sunt vara la cântat, în loc să fie la muncă. Oricum, ţinând cont de faptul că n-am avut temperaturi foarte scăzute - cel puţin până acum -, în cazul unui apartament cu două camere într-un bloc din Capitală, preţul căldurii nu ar trebui să depăşească 70 de lei. Şi 70 de lei e mult“.
Dezastrul se amână pentru 2009
Tudor Popescu, director în cadrul Primăriei Capitalei, spune că toată discuţia e inutilă, de vreme ce procesul intentat de Elcen către RADET, pentru datoriile istorice, s-a soldat deocamdată cu blocarea conturilor regiei, iar aceasta nu mai poate face plăţi indispensabile funcţionării sistemului.
„RADET a plătit cât a consumat anul trecut, numai că Elcen a înregistrat banii pe facturile vechi ca să poată penaliza facturile noi. Populaţia va avea de suferit indirect, pentru că în banii blocaţi de Elcen erau sume destinate modernizării sistemului şi mentenanţ ei, care astfel nu se mai face. Din această cauză, pierderile pe reţea se vor accentua şi asta se va simţi la anul“, promite Tudor Popescu.
DRUMUL SUBVENŢIEI Vosganian a dat, Vosganian a luat
Costul de producţie al gigacaloriei e subvenţionat de la buget, din cauza diferenţelor existente între diversele termocentrale din ţară, dar şi a incapacităţii populaţiei de a suporta întregul preţ. De aceea s-a stabilit un preţ naţional de referinţă, de 119 lei, care e plătit direct de cetăţeni, iar ce depăşeşte această sumă e subvenţionat în părţi egale de primărie şi bugetul de stat. Primăria îşi subvenţionează regia care transportă ineficient căldura produsă tot de o companie ineficientă - Elecen, subvenţionată astfel de stat. Drumul banilor e birocratic: de la buget (Ministerul de Finanţe) banii intră în conturile MIRA. De acolo ajung în conturile primăriei, de unde sunt viraţi la RADET şi apoi la Elcen, adică în subordinea Ministerului Economiei. În cazul de faţă banii pleacă dintr-un minister patronat de Varujan Vosganian şi ajung în alt minister, cu acelaşi şef.