Sorin Oprescu a primit o pedeapsă de 10 ani și opt luni de închisoare pentru toate faptele pe care le-a săvârșit. Curtea de Apel din București a explicat de ce infracțiunile făcute de fostul primar al Capitalei nu s-au prescris.
Contestația în anulare formulată de Sorin Oprescu a fost respinsă de judecătorii de la Curtea de Apel din București (CAB). Avocații fostului primar al Capitalei au cerut să fie desfiinațată definitiv condamnarea și rejudecarea apelului pentru că ar fi intervenit prescripția răspunderii penale în cursul anului 2021. Oprescu este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi constituire de grup infracţional organizat. Pentru toate aceste fapte a primit o condamnare de 10 ani și opt luni de închisoare.
În motivația instanței de judecată se face referire la abuzul în serviciu comis de fostul edil atunci când și-a angajat șoferul, pe Cristian Stanca zis „Grenadă”, la Primărie. Ulterior, el a fost angajat ca inspector de specialitate la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane chiar dacă nu avea studiile necesare. CAB a motivat că Oprescu a făcut acest pas pentru a avea o persoană de încredere care să se ocupe de procentul de mită din contractele publice.
Instanța a reamintit un episod hilar petrecut pe holurile Primăriei Capitalei. În timpul unei întâlniri oficiale la nivel de stat Oprescu l-a strigat pe pe Stanca „Grenadă”. Serviciile de protecție au reacționat imediat, dar ulterior și-au dat seama că este vorba de apropiatul fostului primar. „Inculpatul i-a raportat primarului general că au fost luate măsuri pentru deszăpezirea aleilor din cimitire, intervenție privită cu uimire și nelămurire de către inculpatul Oprescu Sorin Mircea, evident dându-și seama de ridiculozitatea unui asemenea angajat în ipostaze publice. Unul dintre mijloacele de menținere a corupției constă în cultivarea și promovarea incompetenței profesionale”, se arată în motivația instanței.
CAB a explicat de ce faptele lui Sorin Oprescu nu s-au prescris
Judecătorii CAB au explicat de ce infracțiunile comis de fostul edil nu erau prescrise nici după decizia Curții Constituționale a României (CCR). În motivația emisă de instanța de judecată se precizează că:
- „Infracţiunea de abuz în serviciu s-a desfăşurat pe o perioadă de timp, de la detașarea la instituția publică, în funcția de referent, treaptă profesională I (…) a inculpatului (Stanca Cristian – n.r.), la data de 12.12.2013, până la promovarea sa, începând cu data de 01.09.2014, în funcția de inspector de specialitate, grad profesional II, la Serviciul teritorial „Crematoriul Vitan-Bârzești”.
- În mod evident, instanta care solutionează contestatia în anulare nu poate decât să ia act de aceste aspecte reţinute în decizia de apel, care beneficiază de autoritate de lucru judecat, nefiind în măsură să reţină o altă situatie de fapt, să reanalizeze probele din care rezultă (sau nu rezultă, în opinia contestatorului) contributia inculpatului, în calitate de primar general, la emiterea actelor juridice care au stat la baza angajării/promovării inculpatului (Stanca Cristian – n.r.), să reţină comiterea infracţiunii în formă continuată.
- Pentru acuratete juridică, în cazul unei infracţiuni continuate termenul de prescriptie nu curge în raport cu fiecare act material în parte, ci curge de la data epuizării infracţiunii şi, în contestatie în anulare, nu se pot reindividualiza pedepse.
- Aşadar, raportat la data săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu (decembrie 2013-01.09.2014) termenul de prescriptie de 8 ani nu era împlinit la data pronuntării deciziei în apel, respectiv 13.05.2022.
- Instanta de apel a reţinut teza acuzării că infracţiunea de luare de mită a fost comisă sub forma primirii sumei de 25.000 euro la data de 05.09.2015. Instanta care solutionează contestatia în anulare nu poate decât să ia act de aceste aspecte reţinute în decizia de apel, care beneficiază de autoritate de lucru judecat, nefiind în măsură să reţină comiterea de către inculpat a infracţiunii de luare de mită în forma alternativă a pretinderii şi la o altă dată, respectiv în cursul anului 2013.
- Raportat la data săvârşirii infracţiunii de luare de mită (…) 05.09.2015, termenul de prescriptie de 10 ani nu era împlinit la data pronuntării deciziei în apel-13.05.2022 (de altfel, se observă că termenul de prescriptie nu era împlinit nici raportat la data pretinsei pretinderi, în cursul anului 2013).
- Se reţine că inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat în anul 2013, devenind liderul acestui grup care a existat până la destructurarea sa, la momentul organizării flagrantului pentru infracţiunea de luare de mită, la data de 05.09.2015, acesta fiind momentul de la care se calculează termenul de prescriptie de 8 ani, care nu era împlinit la data pronuntării deciziei în apel, respective 13.05.2022.
- Este adevărat că infracţiunea se consumă la momentul aderării, dar termenul de prescriptie se calculează de la momentului încetării activitătii grupului infracţional organizat.
- În ipoteza avansată de contestator, dacă grupul infracţional, la care a aderat in 2013, ar desfăsura activităti infracţionale şi în anul 2022, inculpatul ar putea continua să comită infracţiunea prevăzută de art 367 Cod penal, care pentru el ar fi prescrisă, deși el continuă să o comită.
- Față de cele reţinute, termenul general de prescriptie a răspunderii penale nu este împlinit pentru infracţiunile de de grup infracţional organizat, luare de mită, abuz în serviciu, pentru care inculpatul Oprescu Sorin Mircea a fost condamnat prin Decizia penală nr 575/A/13.05.2022 pronuntată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul 42389/3/2015. Prin aceeaşi decizie contestatorul a fost condamnat şi pentru infracţiunea de spălare de bani, pentru care contestatorul nu a invocat că termenul de prescripţie generală a răspunderii penale ar fi împlinit”, se arată în motivarea deciziei din 20.01.2023.