Nunta, care s-a ținut la Țarigrad, este descrisă de germanul Gerhard Cornelius von den Driesch într-o carte publicată la Nurnberg în 1723.

Deși nu a avut loc în țara noastră, nu încape îndoială că obiceiurile lumii fanariote erau la fel cu cele ale boierimii din Principate, date fiind strânsele legături dintre ele. C.J. Karadja considera că descrierea poate fi considerată ca o pagină din istoria noastră culturală.

Musafirii fură poftiți într-o odaie cu rufărie aleasă, haine, perine și altele; peste masă așternute năframe cusute cu fir, – această avere fiind prețuită la însemnata sumă de 20 pungi sau 10.000 de taleri, ori, 1.333 ducați de aur, afară de juvaiericalele și alte scule prețuite la rândul lor la 6 pungi. Toate aceste bogății erau păzite de o roabă.

De față era un număr însemnat de cocoane grecești, toate acoperite cu juvaiericale din cap până în picioare. Ședeau toate turcește pe divan.

Doamnele aveau pe cap un fel de căciulițe ascuțite, cu vârful căzând peste urechea stângă.

Aceste căciulițe erau de catifea sau de alte stofe prețioase, cusute cu fir de aur și argint sau chiar împodobite cu diamante și mărgăritare.

Deasupra era aruncată o basma de stofă subțire.

Părul se purta întins pe spate atârnând în zulufi. La gât aveau lanțuri de aur cu pietre prețioase sau marame colorate.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE