Victoria categorică obținută de președintele Federației Române de Fotbal are la bază o campanie pragmatică. În timp ce contracandidatul său s-a promovat pe „repede înainte”, Burleanu a stat de vorbă cu reprezentanții fotbalului mic, pe care i-a câștigat financiar, nu doar cu vorba.
Lumea fotbalului românesc a fost uluită nu atât de victoria lui Răzvan Burleanu, cât de diferența pe care a obținut-o președintele FRF în fața lui Ionuț Lupescu.
La prima vedere, „Kaiserul părea să fie mare favorit”. Fusese component al „Generației de Aur”, era susținut de mulți foști colegi, lucrase la nivel înalt, în cadrul UEFA, și folosise în campanie chiar și imaginea legendarului Sir Alex Ferguson.
Campania a început chiar din 2014
De partea cealaltă, Burleanu era reprezentantul unor interese obscure, omul în administrația căruia naționala s-a făcut de râs la Euro 2016 și a ratat calificarea la Mondialul din Rusia. „Doar 10% din populație îl mai vrea pe Burleanu în fruntea federației”, spunea fostul internațional. Cel care n-a ținut cont de un lucru fundamental: că majoritatea populației cu drept de vor la alegerile FRF, membrii Adunării Generale, vor merge pe mâna lui Burleanu. Șeful de la „Casa Fotbalului” a intrat în campanie la puțin timp după ce a câștigat mandatul din 2014.
El și-a îndreptat atenția către cluburile din fotbalul mic („B” și „C”), spre cel juvenil, feminin și futsal. Adică grosul votanților.
1.500 de lei la fete
Burleanu a stat de vorbă cu fiecare dintre cei 257 de votanți, pe care de-a lungul timpului a reușit „să-i cumpere” ieftin, cu diverse mici atenții: baxuri cu bere, tricouri, mingi de fotbal. cu câteva zile înaintea alegerilor a apărut o sponsorizare de ultimă oră, iar cluburile de fotbal feminin au primit câte 1.500 de lei.
De asemenea, la meciurile naționalei, mulți membri ai Adunării Generale au primit invitații. Dintre cei 44 de referenți zonali și 16 manageri regionali, plătiți cu sume cuprinse între 1.000 și 1.850 de lei, 10 au votat la alegeri, fiind ușor de ghicit cu cine.
Anul trecut, Burleanu a avut ideea de-a propune „taxa de solidaritate”, prin care cluburile din Liga I ar fi trebuit să doneze către „cei mici”, un procent de 5% din drepturile TV. Planul nu s-a concretizat, dar gestul a contat.
Un orator și mai modest decât Burleanu
Ionuț Lupescu avut o campanie neconvingătoatoare. A anunțat foarte târziu că intră în joc, iar anunțul a fost făcut de soția sa, pe contul de Facebook. „Kaiserul” n-a putut să vorbească în parte cu fiecare votant, ci pe grupri de 5-6 persoane. N-a avut replică la atacurile documentate, venite dinspre Burleanu, cel care a umblat în arhivele Federației și a arătat contractele dubioase pe care rivalul său le făcuse cu firma unui prieten. Asocierea cu Liviu Dragnea pare să-i fi făcut mai mult rău lui Lupescu, pentru că reacțiile negative au curs din toate direcțiile. Chiar și retorica din ziua alegerilor a fost modestă, insipidă, neconvingătoare. El însuși un vorbitor soporific, Burleanu a reușit să-l surclaseze pe fostul internațional și la acest capitol.
„C”-ul fotbalul feminin și futsalul fac legea
După încheierea alegerilor, s-a readus în discuție sistemul de vot. Unul care funcționează din perioada lui Mircea Sandu, cel care condus această mașinărie. Iată în ordine descrescătoare ponderea votanților: Liga a III-a - 66 voturi (25,9% din total), Copii și juniori - 62 voturi (23,9%) Asociații Județene de Fotbal - 42 voturi (16,5%) Fotbal Feminin - 30 voturi (11,4%), Futsal - 25 voturi (9,8%) Liga 2 - 18 voturi (7%), Liga 1 - 14 voturi (5,5%). Burleanu a punctat exact la primele sectoare de votanți, chiar dacă a devenit indezirabil unor conducători din Liga I.