Salariile de pe bătrânul continent cresc lent, iar preţurile la produsele de bază au atins cote-record.
Când brutăria locală a scumpit pâinea de trei ori în şase luni, cuplul francez Ane-Laure Renard şi Guy Talpot şi-au cumpărat propriul aparat de făcut pâine. Când benzina a devenit cel mai scump necesar lunar, ei au decis să vândă una dintre cele două maşini, scrie „New York Times“ (NYT). Cei doi au un copil de un an şi o lună şi un venit anual de circa 42.000 de euro, care îi plasează în clasa de mijloc franceză.
Ea este profesoară, el lucrează la poştă. În ultimul an, preţurile în Franţa au crescut de patru ori mai repede decât salariile lor. Astfel, cu aceiaşi bani, cuplul îşi permite din ce în ce mai puţine produse şi servicii. „În Franţa, dacă nu mai eşti capabil să-ţi cumperi o pâine, ştii că eşti în impas“, a declarat doamna Renard pentru NYT. „Revoluţia franceză a început cu revolte determinate de lipsa pâinii“, a adăugat ea. Preţurile cresc, salariile ba În Europa, inflaţia creşte accelerat, însă salariile rămân la acelaşi nivel, fapt care a dus la scăderea nivelului de trai al locuitorilor bătrânului continent. „Când am început să lucrez, la 23 de ani, câştigam aproape la fel de mult cât câştig azi“, spune MarÌa Salgado, o directoare spaniolă de televiziune, în vârstă de 37 de ani.
Înainte, standardul european de viaţă era un exemplu pentru restul lumii. Acum, scrie NYT, oamenii se concentrează mai mult pe satisfacerea necesităţilor imediate. Cumpărarea de vacanţe, spre exemplu, a trecut pe planul secund. Şi în Germania, oamenii din clasa de mijloc nu văd un viitor prea roz. „Am sentimentul că este un zid în faţa noastră“, spune Axel Marceau, un profesor de 41 de ani, de la o şcoală de lângă Frankfurt.
„Nu ştiu dacă vom reuşi vreodată să ajungem să trăim măcar la fel de bine ca părinţii noştri“, a adăugat el. Marceau povesteşte cum tatăl său, tot profesor, avea venituri decente care îi permiteau familiei să ducă o viaţă decentă, presărată cu excursii la schi sau în alte ţări. Axel Marceau crede că, acum, aceste „fineţuri“ au rămas accesibile numai clasei bogate, bancherilor şi marilor manageri de companii, care pe zi ce trece devin tot mai bogaţi.
Numai în Italia, cheltuielile cu recreerea au scăzut cu peste 5,5% în ultimul an. Totuşi, analiştii cred că clasa de mijloc europeană este încă solidă, deşi nu există o definiţie care să explice exact ce înseamnă clasă de mijloc. Ei se tem însă că situaţia se poate schimba, iar tot mai mulţi oameni vor aluneca spre sărăcie. Au început revoltele Săptămâna trecută, profesorii din Marea Baritanie au protestat pentru prima dată în ultimii 20 de ani, cerând mă- riri salariale. Autorităţile le-au promis creşteri de 2,5% - refuzate de aceştia -, în condiţiile în care în ultimul an alimentele s-au scumpit cu 7%, iar combustibilii cu 20%.
De asemenea, muncitorii germani din mai multe ramuri industriale au protestat, cerând majorări salariale. În Franţa, nu şomajul este considerat acum inamicul numărul unu, ci scăderea puterii de cumpărare. Şi aici, profesorii şi muncitorii ameninţă cu proteste de amploare.