La subsolul clădirii din Zambaccian, fostul premier şi-a făcut un buncăr placat cu folie de cupru. O încăpere similară există şi în vila de la Cornu. Piscină la etajul patru al imobilului din strada Zambaccian, buncăr la subsolul aceleiaşi construcţii, buncăr la vila de la Cornu. Acestea sunt câteva dintre facilităţile pe care, potrivit procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Adrian Năstase le-ar fi primit drept mită în perioada în care era premier. „Evenimentul zilei“ a intrat în posesia referatului trimis parlamentului de către DNA.

Pe baza acestui document, procurorii, care îl acuză pe Năstase de luare de mită şi trafic de influenţă, au cerut Camerei Deputaţilor aviz pentru începerea urmăririi penale împotriva liderului PSD. Comisia juridică a ajuns însă la concluzia că un astfel de demers nu este necesar, o decizie similară fiind aşteptată să fie luată şi în plen.   Potrivit DNA, contravaloarea neachitată a lucrărilor efectuate la imobilele sale se ridică la 34,2 miliarde de lei vechi. În schimbul acestor lucrări, procurorii susţin că Năstase a numit-o pe Irina Jianu (cea care a dirijat lucrările la imobilele situate în str. Zambaccian şi str. Christian Tell, din Bucureşti, şi comuna Cornu), inspector de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii. Năstase ar fi fost scutit şi de la plata a 6 miliarde de lei vechi către o altă firmă, condusă de Ion Vlăsceanu, care, potrivit DNA, ar fi primit în schimb contracte avantajoase cu instituţii de stat. Adrian şi Dana Năstase, mari amatori de lux

Lucrările de la care a pornit scandalul de corupţie au fost efectuate, în principal, de mai multe firme la care Irina Jianu era administrator sau acţionar. Cea mai intensă activitate a avut loc la imobilul din Zambaccian. Potrivit DNA, Adrian şi Dana Năstase l-au determinat pe arhitectul implicat în proiect să introducă date nereale referitoare la configuraţia şi destinaţia etajului 4, respectiv, „spaţii comune indivize (cameră troliu şi spălătorie)“, în loc de „suprafaţă compusă din bucătărie, grup sanitar, piscină şi un birou“.

„La cererea Danei Năstase, trei societăţi comerciale din Bacău (în care Irina Jianu era fie administrator, fie acţionar - n.r.) au achiziţionat din fonduri proprii gresie, faianţă, marmură, două lifturi moderne, un şemineu şi o piscină, care au fost montate în imobil“, susţin procurorii. În plus, „la subsolul imobilului, la cererea expresă a lui Adrian Năstase, a fost construit un buncăr format din două încă peri“.

„Ambele au pereţii, inclusiv tavanul şi pardoseala, acoperiţi integral cu folie de cupru, peste care au fost aplicate placaje din rigips, respectiv parchet. Buncărul este asigurat cu o uşă masivă din oţel şi e racordat la sistemul electric, de climatizare şi securitate al imobilului“, se arată în referatul DNA. Documentul mai relevă că un buncăr similar a fost construit şi la vila de la Cornu. A plătit doar o mică parte din lucrări

Din cercetările DNA reiese că familia Năstase nu a plătit pentru toate aceste facilităţi, cheltuielile fiind împărţite între firmele în care era implicată Irina Jianu şi firma care a construit buncărele - UTI Sistems. Potrivit procurorilor, cheltuielile ocazionate de construirea, amenajarea şi dotarea buncărului şi ale etajului 4 din Zambaccian nu i-au fost facturate, iar buncărul de la Cornu nu a fost achitat la valoarea reală.

„În cursul anului 2005, pentru renovarea şi dotarea imobilelor din Zambaccian şi Christian Tell, potrivit înregistrărilor din evidenţele contabile, valoarea prestaţiilor nefacturate depăşeşte 40 de miliarde de lei“, se mai arată în referat. În noiembrie 2005, Adrian Năstase a achitat 5,8 miliarde de lei, dar a rămas cu o datorie de 34,2 miliarde de lei, neacoperită nici până în prezent. Pe de altă parte, procurorii susţin că Adrian Năstase i-a pretins lui Ion Vlăsceanu, director general şi administrator la SC UTI Instal Construct, să acopere o parte din contravaloarea unor lucrări executate la vilele sale, lucru pe care, de altfel, l-a obţinut. „În schimbul acestor foloase, evaluate la peste 6 miliarde ROL, fostul prim-ministru al guvernului şi-a folosit influenţa şi autoritatea, decurgând din funcţia deţinută, pentru a favoriza grupul de firme UTI în încheierea şi derularea unor contracte cu Ministerul Apărării Naţionale, Guvernul României, Preşedinţie, Parlamentul României“, se afirmă în referat.

PE URMA BANILOR. La imobilul din Zambaccian şi la vila din Cornu (dreapta) s-au făcut lucrări neachitate în valoare de 34,2 miliarde de lei vechi

SCHIMBAREA DEPOZIŢIEI

Procurorii spun că Năstase a şantajat un martor

Pe măsură ce subiectul s-a amplificat, iar cercetările procurorilor s-au extins, fostul premier ar fi încercat să-l facă pe unul dintre martori să-şi retragă depoziţia, dar a fost înregistrat de procurori. Este vorba despre celebrele bunuri aduse din China, introduse în România prin intermediul unei firme care a suportat integral taxele vamale, precum şi o parte din contravaloarea acestora. De aducerea bunurilor în ţară s-a ocupat Ioan Păun, la acea dată şef al Consulatului General al României la Hong-Kong. În martie 2006, Adrian Năstase, atunci preşedintele Camerei Deputaţilor, l-ar fi convocat în biroul său pe Octavian Creţu, prieten apropiat al lui Ioan Păun, prin intermediul căruia i-a transmis fostului consul general „să nu facă declaraţii în legătură cu bunurile aduse din China, să nu predea şi să distrugă înscrisurile vizând aceleaşi bunuri pe care le deţine“.

„Fostul premier i-a transmis lui Ioan Păun că, în situaţia în care nu va da curs cererilor sale, îl va ataca prin toate mijloacele pe care le are la dispoziţie, exemplificând cu lansarea publică a informaţiei că este ofiţer acoperit“, se afirmă în referatul DNA. Discuţiile dintre Adrian Năstase şi Octavian Creţu au avut loc în martie 2006 şi au fost înregistrate în baza unei autorizaţii legale, susţin procurorii.

PROPRIETAR DE FAŢADĂ

Fiul lui Ion Ţiriac, folosit ca paravan

Firmele care au efectuat lucrări la aceste proprietăţi au primit anumite sume de bani, dar nu de la cuplul Năstase, susţin procurorii. În primele luni ale anului 2003, Ion Alexandru Ţiriac, fiul omului de afaceri Ion Ţiriac, a achitat nouă miliarde de lei vechi către una dintre firmele Irinei Jianu, invocând o investiţie având ca obiect două apartamente din clădire.

Valoarea celor două apartamente, deţinute teoretic de Ion Alexandru Ţiriac, a crescut considerabil datorită unor dotări al căror cost a fost suportat de familia Năstase. Cu toate acestea, după doi ani, fiul lui Ţiriac îi vinde băiatului lui Adrian Năstase, Andrei, la preţul la care îl plătise iniţial. „Sus-numitul, prin rolul pe care şi l-a asumat, a servit intereselor celor doi de a disimula foloasele necuvenite de învinuita Irina Paula Jianu“, este concluzia procurorilor.

Citiţi şi: EDITORIALUL EVZ: Adăpost nuclear pentru ouăle lui Năstase Albirea lui Năstase, parodie juridică