Bulgaria se îndreaptă din ce în ce mai mult spre varianta românească de guvernare, și anume principiul rotației premierilor. Ziele trecute s-a spus că Bulgaria va avea un guvern cu al doilea mandat, urmând ca Maria Gabriel și academicianul Nikolai Denkov să guverneze împreună.
La început, academicianul va fi premier, în timp ce fostul comisar european Gabriel va fi adjunctul său și ministru bugar de externe, iar peste șase luni se vor schimba.
La fel ca în România, care a decis în 2021 să aibă un guvern prin rotație pentru a ieși din criza politică, premierii bulgari se vor rota. Diferența este că în România există o coaliție între partidele din guvern, iar Bulgaria nu are așa ceva.
În doar câteva zile, România așteaptă prima rotație din istoria țării a postului de premier între cele două partide din coaliția de guvernământ, premierul de până acum de la Partidul Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, îi va ceda postul social-democratului Marcel Ciolacu. Această decizie a venit după o serie de negocieri complicate între partide pentru a ieși din criză după căderea coaliției anterioare a liberalilor cu Uniunea Salvați România, precum și a mai multor încercări eșuate pentru un guvern minoritar.
România a înregistrat un succes în noiembrie 2021, când se formează o nouă coaliție de guvernare. În componența sa intră Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). La alegerile de la sfârșitul anului 2020, social-democrații au aproximativ 29% din voturi, ceea ce îi plasează pe primul loc. Cu toate acestea, liberalii, care au aproximativ 25%, devin parteneri de coaliție cu Uniunea Salvați România, care la rândul ei are 15% din voturi. Acest parteneriat nu a durat mult, iar coaliția a căzut în toamna anului următor.
Bulgarii fac radiografia Guvernului Ciucă
După negocieri privind organizarea alegerilor anticipate, care sunt dificile din cauza naturii Constituției României, prima putere politică decide să-și împartă guvernarea cu liberalii prin rotația postului de premier. Astfel, Ciucă conduce un cabinet cu 8 miniștri din partidul său de centru-dreapta, precum și 9 membri ai social-democraților și 3 din grupul maghiar, liderul acestuia din urmă, Hunor Kelemen, devenind adjunctul său. Această formațiune a reușit să câștige majoritatea - 318 deputați au votat „pentru” și 126 „împotrivă”.
Inițial, parlamentarii Partidului Liberal nu s-au înțeles prea bine cu colegii lor de dreapta, care erau acuzați de corupție, dar, cu puțin timp înainte de vot, Ciucă le-a spus că „mai presus de orice ego și orice opoziție politică stă interesul românilor”.
Potrivit acordului dintre cele trei partide, mandatul actualului premier Ciucă va dura până pe 25 mai anul acesta și se așteaptă ca liderul social-democrat Ciolacu să preia conducerea până la următoarele alegeri parlamentare din România, care urmează să aibă loc în anul 2024.
La rotativă, în România nu se schimbă doar premierul - este prevăzută și schimbarea funcției de vicepremier, pe măsură ce partidele alternează din nou, iar câteva ministere vor avea noi șefi. Printre acestea se numără și Ministerul Justiției (MJ), Finanțelor (MF) și Transporturilor (MT). În afară de asta, având în vedere că Ciucă nu mai este prim-ministru, se așteaptă ca el să conducă Senatul României. (Parlamentul României este bicameral. Este compus din Senat - 137 de membri, Camera Deputaților - 314 membri -n.r.)
Rotația postului de prim-ministru „va avea loc în jurul datei pe care am convenit-o - sfârșitul lunii mai, bineînțeles cu o anumită întârziere, pentru că nu dorim ca acest lucru să prejudicieze în vreun fel activitățile guvernului”, a spus Ciolacu la începutul acestui an.
Cu toate acestea, el a fost ferm că acest lucru se va întâmpla. În martie, au apărut zvonuri că ar exista tensiuni în coaliția de guvernământ, legate de rotația miniștrilor. Aceasta este o situație care poate duce de obicei la alegeri anticipate. Pe acest fond, liderul social-democraților a dat asigurări că va fi anunțată o nouă strategie de guvernare și o nouă echipă de miniștri.
Potrivit lui Ciolacu, nu există niciun motiv să nu se formeze un nou guvern din aceleași partide, în condițiile în care cel actual reușește să depășească crizele.
În trecut, partidul social-democratului a atras furia alegătorilor și investitorilor din cauza politicilor sale de cheltuieli mari, inclusiv creșteri mari ale pensiilor și alocațiilor pentru copii, care au costat România mai scump în raport cu gradul său de investiție.
Odată cu formarea coaliției și cu acordul de schimbare a postului de premier a început sfârșitul unei rivalități de lungă durată, în care părțile s-au luptat pentru tot, de la acuzații de corupție la priorități economice. Ciolacu a promis că va continua cooperarea, concentrându-se pe utilizarea maximă a aproximativ 80 de miliarde de euro din fonduri UE până la sfârșitul acestui deceniu. Aceasta include trimiterea cererilor de utilizare a fondurilor din programul UE de ajutor post-pandemie, „pentru că acestea sunt de o importanță capitală pentru stabilitatea economică a țării”, a spus el.
Alte obiective importante ale coaliției sunt o nouă lege a energiei eoliene offshore, reducerea impozitelor pe venit și acordarea de scutiri de taxe pe salarii, se discută și un impozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, precum și concentrarea pe ajutorul de stat pentru stimularea producției interne de alimente. Ciolacu s-a mai angajat să continue eforturile de îmbunătățire a ratingului de credit al României. Este posibil ca cele două partide să aibă în vedere o alianță politică înainte de alegeri, care să ofere stabilitate pe termen lung, a adăugat el. (Rador)